În afară de criza din sănătate, pandemia de coronavirus a generat o a doua criză, și anume cea economică. Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul trimestrial, care arată cum se prezintă situația economică.
Potrivit raportului BNR, dinamica medie a PIB real va înregistra o valoare negativă semnificativă, aproapiată de cea din criza economică din 2009. În acel an, când economia s-a prăbușit, scăderea economică a fost, de fapt, de 15% într-un an.
Pentru anul 2020, Guvernul a estimat o scădere economică de 1,9%, dar analiştii indică prognoze cuprinse între -8% şi -9%.
În această situație, pensiile nu mai pot fi majorate cu 40%, iar în aceste condiții Guvernul va treebui să îşi revizuiască prognoza, reiese din raportul BNR.
„Nivelul incertitudinii, care a atins cote record în perioada recentă, este de aşteptat să greveze cu precădere asupra dinamicii investiţionale, având ca efect probabil îngheţarea pe termen scurt a finanţării proiectelor, în timp ce pe termen mediu, în lipsa unor indicii clare privind deznodământul crizei, nefiind exclusă posibilitatea unor amânări în mod repetat ale termenelor de implementare a acestora.
Aceeaşi incertitudine ridicată, suprapusă unei deteriorări vizibile deja în evoluţiile curente ale pieţei muncii, cu efect de comprimare a venitului disponibil real al gospodăriilor populaţiei, va contribui la întreruperea relativ brutală a trendului favorabil de evoluţie a consumului din ultimii ani. Totuşi, în cazul acestei componente, scăderea este de aşteptat a fi doar cvasigeneralizată, în condiţiile în care anumite subcomponente (de exemplu, bunurile de strictă necesitate) au dovedit o rezilienţă sporită, având chiar potenţial de a înregistra dinamici pozitive”, se arată în raport.
BNR a făcut şi un tablou extrem de extins al impactului crizei asupra sectoarelor din economie, fiind cea mai cuprinzătoare analiză de pănă acum.
Ramuri precum industria alimentară, industria farmaceutică sau industria chimică s-ar putea număra printre puţinii câştigători ai acestei crize.
„Expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, menţionează analiza BNR.
Potrivit analiștilor economici de la BNR, revenirea consumului final va fi una lentă, sub ipoteza unei refaceri graduale a încrederii consumatorilor şi recuperării treptate a şocurilor cu impact negativ asupra venitului disponibil, inclusiv printr-o redresare a condiţiilor de pe piaţa muncii în ceea ce priveşte ocuparea şi câştigurile salariale.
Pentru a susţine economia reală şi finanţarea bugetului de stat la costuri mai scăzute, BNR a redus vineri dobânda de referinţă de la 2% la 1,75%, inclusiv coridorul de fluctuaţie al dobânzilor, care a ajuns la 1,25-2,25%.
Coborârea ratei Lombard la 2,25% a dus la scăderea ROBOR, la 2,29% astăzi.
În ceea ce priveşte inflaţia, BNR estimează o rată de 2,8% la finele lui 2020 şi de 2,5% la finele lui 2021, faţă de 4,04% în 2019, potrivit zf.ro