Raport național al Inspecției Judiciare. Șoferii drogați, o problemă nerezolvată în România

Un nou raport al Inspecției Judiciare, realizat după tragedia din localitatea constanțeană 2 Mai, arată că problema drogurilor la volan încă nu a fost rezolvată. Analiza, care acoperă perioada 1 ianuarie 2020 – 1 iunie 2023, relevă că peste 6500 de cauze având ca obiect deținerea și utilizarea acestor substanțe au fost înregistrate la nivel național.

Un nou raport al Inspecției Judiciare

Cele mai frecvente infracțiuni sunt legate de conducerea vehiculelor sub influența drogurilor, cu un număr semnificativ de cazuri soluționate prin condamnări și amenzi. Raportul subliniază necesitatea unor măsuri legislative mai stricte și a unei coordonări mai eficiente între autoritățile implicate pentru a combate eficient acest fenomen care pune în pericol siguranța publică.

Prin Ordinul nr. 113/24.08.2023 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, s-a dispus efectuarea unui control național privind cauzele având ca obiect deținerea de substanțe interzise și infracțiuni săvârșite sub influența acestora. Verificările au vizat activitatea desfășurată la nivel național de parchete și instanțele de judecată în perioada 1 ianuarie 2020 – 1 iunie 2023 și s-au desfășurat în perioada 25 august – 23 noiembrie 2023. Obiectul controlului a inclus atât date statistice puse la dispoziție de unitățile de parchet și instanțele judecătorești, cât și hotărârile judecătorești relevante.

În perioada 2020-2022, la nivel național au fost înregistrate 5.199.665 cauze penale, dintre care 6585 au avut ca obiect infracțiuni săvârșite sub influența substanțelor interzise. Dintre acestea, 27,02% au fost soluționate prin clasare, 0,61% prin renunțare la urmărirea penală, 27,8% prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, iar 31,71% prin rechizitorii.

Cele mai multe cauze au fost înregistrate în zonele de competență teritorială ale Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel București, Cluj și Timișoara, în timp ce Parchetele de pe lângă Curțile de Apel Bacău, Constanța, Iași și Suceava au înregistrat un număr mult mai mic de sesizări.

Unde au fost înregistrate cele mai multe cauze

În privința cauzelor soluționate de instanțele judecătorești, majoritatea au fost soluționate prin condamnări la pedeapsa amenzii (12,5%), închisoare cu executare (8,7%), suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (43,1%) și amânarea aplicării pedepsei închisorii (27,3%).

Pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, care constă în interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule, a fost aplicată în 15% dintre cazuri, iar obligația prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal a fost instituită pe durata termenului de supraveghere în 44% dintre soluțiile de amânare a aplicării pedepsei.

Raportul subliniază că infracțiunile săvârșite sub influența substanțelor interzise reprezintă un procent relativ redus din volumul total de activitate al Ministerului Public. Majoritatea infracțiunilor analizate sunt legate de conducerea vehiculelor sub influența substanțelor psihoactive. Se constată o distribuție neregulată a sesizărilor și o practică neunitară a soluțiilor adoptate de organele de urmărire penală și de instanțele de judecată.

Propuneri

• Completarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026 cu obiective clare pentru combaterea conducerii sub influența drogurilor.
• Analiza practicii neunitare la nivelul autorităților implicate în combaterea consumului/traficului de droguri pentru identificarea celor mai bune abordări în constatarea și instrumentarea cauzelor având ca obiect infracțiuni săvârșite sub influența substanțelor interzise.
• Monitorizarea constantă a acestui tip de infracționalitate și adoptarea unor măsuri legislative suplimentare pentru a întări cadrul juridic și a spori eficiența aplicării legii.

Analiza soluțiilor de clasare

În cele 1779 soluții de clasare, principalele motive invocate includ lipsa de probe suficiente și depășirea termenului de prescripție. În cazul renunțării la urmărirea penală, factorii determinanți au fost circumstanțele personale ale inculpaților și impactul social redus al faptelor.

Practica instanțelor de judecată este foarte variată în aplicarea pedepselor, reflectând diferențe semnificative în modul de individualizare a sancțiunilor. Unele instanțe au preferat aplicarea amenzii, în timp ce altele au optat pentru pedepse cu închisoarea, fie cu suspendare, fie cu executare.

Raportul concluzionează că, deși infracțiunile săvârșite sub influența substanțelor interzise nu reprezintă o pondere majoră din totalul cauzelor penale, acestea necesită o atenție sporită. Recomandările propuse vizează îmbunătățirea coordonării interinstituționale, uniformizarea practicii judiciare și consolidarea legislației în domeniu.