Raportul MCV la adresa Justiției este în mare parte pozitiv, însă reprezentanții Comisiei Europene au atras atenția asupra: numărului mare de ordonanțe ale Executivului, faptului că Finanțele nu recuperează prejudiciile, iar parlamentarii au un statut de supraoameni în fața legii.
Parlamentul, ANAF-ul - prin faptul că nu recuperează prejudiciile constatate de judecători, și Victor Ciorbea, ca Avocat al Poporului, au rămas singurele oi negre sau măcar bălțate în Raportul MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) realizat anual de Comisia Europeană pentru monitorizarea Justiției din România.
În schimb, Comisia a lăudat activitatea Direcției Naționale Anticorupție, Agenției Naționale pentru Integritate, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Suprem al Magistraturii.
Numărul mare de ordonanțe
Raportorii europeni mai atrag atenția că numirea noului procuror șef la DIICOT reprezintă un test important pentru acest an. Președintele Klaus Iohannis este cel care va face nominalizarea pentru funcție.
Este pentru prima dată când un raport internațional face referiri negative, char și indirect - pentru că în acest tip de raport nu sunt precizate nume de persoană, la adresa activității lui Victor Ciorbea (61 de ani). Acesta era considerat, în 1996 - când a fost numit premier, ca speranța democratizării țării. Acum, este o piedică.
Practic, acesta a evoluat în cariera publică de la urmașul lui Corneliu Coposu și aliatul lui Emil Constantinescu, la un „dulău” de pază devotat al PSD-ului, chiar dacă teoretic, fostul premier dintre 1996 și 1998, este Avocat al Poporului din partea PNL.
În Raportul MCV al Comisiei Europene, publicat ieri dimineață, este trecut clar referirerea la: „Numărul mare de ordonanțe de urgență și proceduri parlamentare care nu respectă normele minime de transparență”.
Practic, din momentul când a fost numit ca Avocat al Poporului, în 15 aprilie 2014, nu a atacat majoritatea ordonațelor Guvernului făcute cu dedicație. Ieri, nu a avut timp de Raportul MCV, Ciorbea lucra la un raport propriu: cel al realizărilor pe 2014. „Nu pot comenta acum. Nu am timp, poate mâine. Tocmai sunt într-o ședință pentru raportul activității instituției pe anul trecut. Nu am timp de altceva”, a declarat acesta pentru „Evenimentul zilei”.
Avocatul deținuților milionari
Momentul elocvent în care Ciorbea a făcut jocurile PSD-ului a fost legat de „Ordonanța migrațiilor aleșilor locali”, prin care partidul fondat de Ion Iliescu a putut lua primari și consilieri locali de la alte partide, inclusiv PNȚCD-ul lui Corneliu Coposu, cel care l-a lansat în politică pe acesta. „Avocatul Poporului nu poate fi obligat să ridice o atare excepție de neconstituționalitate”, a fost replica lui Ciorbea.
De la numirea în funcția de Avocat al Poporului, fostul premier s-a remarcat prin controalele trimise în penitenciare în urma solicitărilor lui Gigi Becali și ale unui post de televiziune al cărui patron este încarcerat. Mai mult, Ciorbea are mari probleme financiare. Are un credit de 1,4 milioane de euro, cu care și-a ridicat o vilă, pentru care a cerut păsuire la BRD. El a garantat cu un contract încheiat cu Petromservice, firmă devalizată de controversații oameni de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca.
Bile albe pentru DNA, ANI, ÎCCJ și CSM
Raportul MCV notează că DNA a menționat o bună cooperare cu ÎCCJ, ANI, CSM, Poliția și Ministerul Justiției. Experții Comisiei au remarcat și activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Procurorul- șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a declarat că „raportul Comisiei Europene este o analiză pozitivă care surprinde progresele făcute de DNA în lupta împotriva corupției la nivel înalt”. „Este un raport pozitiv pentru activitatea DNA, care reconfirmă calitatea anchetelor și remarcă diversitatea investigațiilor de corupție desfășurate în 2014. Efortul DNA în combaterea corupției la nivel înalt, sunt consemnate într-un ton extrem de pozitiv”, apreciază Kovesi.
În Raportul pe Justiție se precizează că Agenția Națională de Integritate (ANI) a continuat să proceseze un număr mare de cazuri de incompatibilitate și conflict de interese, dar respectarea verdictelor sale, chiar și atunci când au fost confirmate de decizii în instanță, a continuat să fie pusă sub semnul întrebării. Astfel, ANI a finalizat, în 2014, un număr de 514 rapoarte, iar 638 de cazuri i-au fost notificate instituției. „Raportul Comisiei Europene în ceea ce privește progresele pe Justiție remarcă în mod clar activitatea Agenției Naționale de Integritate ca fiind una foarte bună”, a afirmat Horia Georgescu, șeful instituției.
Activitatea ÎCCJ este și ea lăudată de către experții CE. „În ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune în ceea ce privește combaterea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt, o tendință care s-a confirmat în 2014. Acest lucru este valabil atât la nivelul urmăririi penale realizate de DNA, cât și în etapa judecării cauzei de către ÎCCJ. Acest lucru este, încă o dată, o indicație a faptului că problema corupției rămâne una majoră”, se arată în raport. Printre cazurile care au fost sesizate Înaltei Curți, conduse de Livia Stanciu, s-au numărat condamnări definitive ale unui fost premier, ale unor foști miniștri, parlamentari, primari și magistrați.
La fel ca în precedentele rapoarte, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), condus de Adrian Bordea, este salutată, inclusiv politica de „toleranță zero” față de corupția în rândul magistraților. Raportul menționează că, față de precedentele rapoarte, atacurile motivate politic la adresa judecătorilor și procurorilor s-au redus, dar au rămas o problemă și în 2014, mai ales în cazurile de corupție în care au fost implicate persoane publice influente. Sunt semnalate și cazuri în care Curtea Constituțională a fost criticată dur de anumite persoane publice, un exemplu fiind legile Big Brother.
Numiri la DIICOT, SIE și SRI
Raportul MCV menționează că urmează să fie numit un nou șef la DIICOT și subliniază, în context, importanța unei proceduri de selecție transparente. Comisia Europeană pledează pentru revizuirea modului în care se fac numirile pe posturile importante din Justiție. Conducerea DIICOT este asigurată interimar de Georgiana Hossu, după ce Alina Bica a fost arestată pentru fapte de corupție. De asemenea, trebuie numiți șefi la SIE și SRI, după demisiile lui Teodor Meleșcanu, respectiv, George Maior. SRI este condus interimar de gen. Florian Coldea, iar SIE, de gen. Silviu Predoiu.
Deși preponderent pozitiv, Raportul MCV critică în termeni duri Parlamentul.
Comisia Europeană a remarcat că unele decizii ale Curții Constituționale nu au fost respectate de către Legislativ, la fel ca toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declarați incompatibili nu au fost suspendați, cum sunt cazurile lui Akos Mora și Mircea Diaconu.
Parlamentul mai este criticat pentru că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile care au stat la baza acestor refuzuri nu sunt clare.
„Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil’’, menţionează raportul pe Justiție.
În replică, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a comentat: „Sunt paşi importanţi pe care i-am făcut. Parlamentul, în ultimii doi ani, a luat câteva decizii revoluţionare care sunt salutare sau care au dominat anumite comentarii din MCV, dar suntem departe de a schimba cultura politică”.
Corupția, o problemă
Corupția rămâne o problemă majoră în România .
Corupția din Educație și în special cea legată de examenele de Bacalaureat, dar și corupția din Sănătate sunt menționate în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare. Sunt nominalizate și problemele legate de licitațiile publice, precum și cele în care sunt implicate fonduri europene.
Comisia Europeană a avut observații și cu privire la rata mică de confiscare a averilor și de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanțelor.
„Cea mai bună evaluare de până în prezent”
Președintele Klaus Iohannis a salutat faptul că raportul este unul predominant pozitiv, care arată că progresele identificate de CE în raportul precent s-au consolidat semnificativ. Totodată, șeful statului a transmis că ia act de observațiile critice formulate, privind reticența Parlamentului de a aplica decizie ale CC sau utilizarea excesivă a Ordonanțelor, arătând că e nevoie de continuarea eforturilor pentru combaterea corupției.
Premierul Victor Ponta a spus că Executivul nu are nicio problemă legată de raportul MCV. „Guvernul nu are nicio problemă, noi primim note bune, bineînțeles”, le-a spus Ponta miniștrilor, precizând că ministrul Justiției are sarcina să comenteze asupra celorlalte aspecte evidențiate în document.
Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat că raportul MCV este „cea mai bună evaluare de până în prezent”, superior celui din 2014, fiind remarcate progrese la nivelul sistemului judiciar, el subliniind însă că România nu trebuie să devină o victimă a propriului succes.
Comisarul european pentru Politici Regionale Corina Crețu a spus că România trebuie să ia Raportul MCV ca pe o încurajare pentru continuarea consolidării statului de drept și că fondurile de coeziune pot juca un rol important în creșterea capacității de a lupta împotriva corupției.
Ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, consideră că România nu ar trebui să mai accepte rapoartele MCV. „România nu mai avea de mult nevoie de rapoartele MCV. Cred că acceptăm în continuare acest raport, dar nu ar trebui să o mai facem”, a spus Vâlcov.
Au contribuit Andreea Udrea și Carmen Vintilă