Înainte de Înviere, secretarului de stat i-a ieșit porumbelul pe gură: medicii ar trebui să aleagă: fie lucrează la stat, fie la privat. Imediat, a venit și replica medicilor care-i spun că le încalcă un drept constituțional. În plus, arată ei, dacă s-ar aplica ad-literam ce vrea Arafat există două mari pericole: ca unii doctori să aleagă să lucreze „la privat”, iar „privații” să aibă pârghiile necesare să-i constrângă pe proprii angajați.
Secretarul de stat din Ministerul de Interne și, totodată, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a arătat, sâmbătă, că una dintre cele mai importante măsuri care ar trebui luate în sistemul de sănătate este delimitarea sectorului privat comercial de cel public şi stabilirea unor reguli foarte clare astfel încât personalul medical să nu poată activa în ambele sectoare, simultan.
„Pasul de a creşte veniturile personalului din sănătate este unul foarte important însă acesta trebuie să vină şi cu alte măsuri, una şi cea mai importantă din punctul meu de vedere este delimitarea sectorului privat comercial de cel public şi stabilirea unor reguli foarte clare care să ajungă chiar şi la interdicţia de a lucra simultan în ambele sectoare, neştiind niciodată dacă medicul sau asistentul este loial locului de muncă din sectorul public şi dacă într-adevăr acesta deserveşte interesul pacienţilor corect sau încearcă să-i plimbe între cele două sectoare şi să-i facă să plătească cât mai mult posibil fără a ţine cont de posibilităţile lor şi problemele lor”, a arătat şeful DSU, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Dreptul de a alege locul unde muncesc
Declarația a încins imediat spiritele, pentru că ascunde câteva pericole. Primele ar fi încălcarea dreptului la muncă și aglomerarea sistemului de stat. Preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean, a explicat, pentru Mediafax, că fiecare medic trebuie să decidă ce face cu timpul lui liber, cu atât mai mult cu cât cele două sisteme se completează.
„În sistemul sanitar românesc, ambulatoriul de specialitate din privat şi din public este rămas în urmă, este subdimensionat faţă de nevoile populaţiei. A interzice medicilor, care în mod normal, dimineaţa, practică medicina în spitale publice, ca în timpul lor liber, după-amiaza, să aibă un cabinet privat sau în contract cu CNAS, este o chestie care ar dezavantaja sistemul ambulator şi ar încărca foarte mult spitatele”, a arătat Borcean.
El spune și că sunt situații în care pacienții vin la el cu investigațiile deja făcute în privat, ceea ce înseamnă de fapt o economie pentru spitalul de stat, întrucât medicul nu trebuie să mai interneze pacientul pentru a-i face analize. „Deci, venind gata investigat din ambulatoriul meu privat, am ferit acele zile de spitalizare care mi-ar fi fost necesare ca să fac acele investigaţii în spital şi intră direct în opraţie. La externare, acelaşi pacient, poate părăsi spitalul cu o zi sau două mai devreme pentru că poate veni în cabinetul ambulatoiu şi să facă anumite consultaţii pentru care nu ar mai fi nevoie să stea în spital”, a continuat Gheorghe Borcean.
Cu toate acestea, șeful Colegiului Medicilor recunoaște că sunt situații în care sistemul privat face concurență neloială celui de stat, atunci când pune și pacientul să plătească o procedură, dar în paralel și decontează intervenția de la Casa Națională de Sănătate, practic încasând de două ori bani pentru același lucru. „Domnul Arafat de când face politică a uitat esențialul, acela că: 1. Medicina e o profesie liberală; 2. Că potrivit Codului Muncii libertatea muncii este garantată prin Constituție. Dreptul la muncă nu poate fi îngradit”. Apoi, „orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea”, a fost reacția unui medic.
„Înțelegere” cu privații?
O altă parte dintre medici, însă, îl bănuiesc pe Arafat că ar avea înțelegeri cu „privații”, cărora, dacă obligația de a alege se va aplica, le va dă pârghiile necesare să-și „controleze” angajații. „O teorie periodic vehiculată și foarte convenabilă mai ales privaților, taman bună ca să-i aibă la mână cu salariile, căci nu prea se știe de că- tre mulți... medicii sunt legați de spitalul public prin concurs și nu pot pleca la alt spital decât prin concurs, chit că poate și-ar dori sau ar fi necesar (mutarea familiei, spre exemplu). Fidelizarea (personalului medical, n.r.) se face prin condiții de muncă atractive și salarizare satisfăcătoare, nu prin legare de glie prin lege. În plus nici nu ar fi constituțional acest lucru, căci ar îngrădi dreptul la muncă... în orele libere am dreptul să fac ce vreau, unde vreau și nu dau socoteală nimănui, cu excepția Fiscului!”, explică un medic pe grupul „Medici gata de grevă generală”.
Unele specializări sunt mai profitabile la privat
„Cred că salariile au crescut bine de la 1 martie și se apropie de valorile celor din țările vestice. Poate că mulți medici vor renunța la privat, în acest context, pentru că salariile sunt suficiente. Eu, să fiu pusă în situația asta, nu aș mai lucra în privat, ceea ce am și făcut demult. Mă declar mulțumită de salariile pe care le avem, iar să lucrezi într-un alt loc, după orele de program e prea solicitant. Am colegi care au plecat să muncească în străinătate și care cred că se vor întoarce în România, pentru că pot câștiga la fel de bine acasă. Există specializări unde salariile sunt mult mai mari ca în privat, cum ar fi UPU, ATI, anatomie patologică, unde, cu sporuri și gărzi un medic poate ajunge la un salariu net de 15.000 de lei”, a explicat, pentru EVZ, Olimpia Oprea, managerul Spitalului Clinic Municipal Timișoara.
Afirmația ei, însă, nu e valabilă pentru toate specializările. În unele se câștigă mult mai bine în privat decât la stat. „Eu cu specializarea chirurgie plasticăși reparatorie, îți dai seama că aș câștiga la privat infinit mai bine decât la stat. Sunt și alte specializări în situația asta: dermatologia, gerontologia, diabet și boli de nutriție. Clar, eu aș alege privatul. Chiar dacă nu e o provocare profesională să mărești busturi și buze. Dar am condiții și câștig cu mult peste orice mi-ar da statul ca salariu. Nu stau să mă gândesc dacă am mănuști chirurgicale pentru toată luna, sau dacă e anestezie sau mai știu eu ce”, a explicat, pentru EVZ, un chirurg care tocmai ieșise din sala de operație.
„Sistemul de stat nu poate gestiona tot”
„Privații” spun, la rândul lor, că sistemul de stat n-ar putea să supraviețuiască fără ei. „Suntem într-un punct pe care patronatul l-a anticipat. Considerăm că pacientul trebuie pus în centrul oricărei decizii luate de autorităţile competente în a stabili aceste politici. Ori, în acest moment, sistemul de stat nu poate să gestioneze complet cazurile, prin urmare complementaritatea dintre cele două – public şi privat- este fundamentală pentru a asigura serviciile de sănătate necesare. O suprareglementare de tipul constrângerii „public ori privat” ar încălca principiile exercitării meseriei şi ar limita sever dreptul la muncă”, a declarat Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).