Radiografi a unui dezastru A plouat în patru zile cât în două luni de vară

„Evenimentul zilei” vă prezintă cauzele care au dus la inundarea a sute de case. Nu a mai plouat așa de mai mult de un secol, iar autoritățile au fost învinse de viitura venită pe niște pârâiașe pe care nu le-au amenajat

Zeci de localități și hectare de teren agricol au fost inundate zilele acestea. Culmea, nu de revărsarea marilor râuri, ci de pâraie care, în mod normal pot fi trecute la pas: Vedea, Olteț sau Cotmeana.

Și torenții care au adunat apele de pe versanți, care rămân fără pădurile ce au rol să stopeze formarea viiturilor, au provocat inundații. Asta, după ce s-au făcut defrișări masive. Ce-i drept, apele care au intrat în sute de case din partea de sud-vest a României nu au mai crescut așa de mult de 100-200 de ani, spun specialiștii de la Institutul Național de Hidrologie, informație confirmată și de purtătorul de cuvânt al Apelor Române, Ana-Maria Agiu. Numai că, nici edilii nu au făcut nimic în ultimii patru ani ca să diminueze efectele devastatoare.

Precipitații abundente

Meteorologii spun că au fost 100 de litri de apă pe metru pătrat, iar debitele râurilor au crescut aproape cu 400 de ori mai mult, inundațiile neavând cum să fie controlate penru că nu s-au făcut investiții pentru punerea în siguranță a torenților și a pâraielor. Specialiștii au explicat că, de la începutul săptămânii și până ieri, adică în patru zile, a plouat cât în două luni de vară normale. S-au înregistrat și 150 de litri pe metrul pătrat, și chiar 200 într-o zonă din județul Gorj.

Pericolul care a dat semne încă din primăvară

Ana-Maria Agiu a explicat că situația din prezent este cauzată, în mare parte, de schimbările climatice, și de faptul că autoritățile locale și cele de la Ministerul Agriculturii nu au acționat cum trebuie, pentru a preveni aceste inundații. Cert este că nu s-a deversat niciun râu mare și nu s-a rupt niciun dig. Specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie au explicat că ceea ce se întâmplă acum a început, de fapt, din primăvară. Atunci a plouat așa de mult din cauza ciclonilor de origine mediteraneană, iar acum din cauza unei activități intense de tip ciclonic din Marea Adriatică. Deci, autoritățile ar fi trebuit să știe exact situația ce a urmat zilele acestea, având în vedere că pământul era deja, înainte de ultimele ploi, destul de îmbibat cu apă, iar cotele râurilor mici destul de ridicate, au povestit, pentru EVZ, surse din cadrul Institutului Național de Hidrologie.

Degeaba citim dacă nu muncim

Deși edilii au primit, anul trecut, manuale care le arată cum trebuie să acționeze în caz de inundații și s-au alocat zeci de milioane de lei pentru seminarii și cursuri antiinundații, la care au participat, primarii nu știu nici acum cum să acționeze. Iar când vin apele - cer socoteală șefilor de la București. Ca măsură de prevenire a inundațiilor, primarii trebuiau să salubrizeze, potrivit manualului, pe parcursul lunii martie, cursurile de apă și să amenajeze pâraiele, pentru că, atunci când a crescut nivelul apelor, să nu fie puse în pericol viețile oamenilor. De anul trecut și până în prezent, niciun primar nu a fost amendat pentru că nu a respectat manualul, deși legislația prevede așa ceva.

Cine răspunde pentru casele inundate

În timp ce edilii, șefii Consiliilor Județene și prefecții arată cu degetul către cei de la Apele Române și susțin că ei nu au ce face, legea spune altceva. De aproape patru ani, ei erau obligați să inventarieze pâraiele din zona pe care o administrează și să le amenajeze.

Aproape niciun primar nu a făcut acest lucru, deși au fost informați, instruiți și chiar li s-a înmânat un manual antiiundații. Mai mult, nu s-au construit rigole și s-a dat voie să se construiască haotic.

Precipitațiile se domolesc puțin

Pe de altă parte, în timp ce pâraiele care zilele acestea au ajuns să aibă debite uriașe trebuiau să fie amenajate de edili, torenții, care au venit peste casele oamenilor, trebuiau controlați de specialiștii de la Ministerul Agriculturii, conform legii.

Totuși, există și o veste bună: meteorologii spun că, de astăzi, ploile se mai domolesc.

Astfel, potrivit prognozei meteorologie, până pe data de 10 august vor fi ploi rare și slabe cantitativ, iar temperaturile vor fi ridicate. Specialiștii avertizează că vor fi valuri de caniculă, mai ales în vestu țării, dar dor fi și episoade de furtuni și reprize de ploi puternice, însă izolate.

Doi dispăruți au fost găsiți decedați, despre alți doi nu se știe nimic

După bătrânul ucis de puhoiul de ape care a lovit, miercuri, comuna Vedea din Vâlcea, ieri au mai fost găsite două persoane decedate din cauza inundațiilor, conform ultimului raport al Guvernului. Este vorba tot de doi vâlceni. Familia unuia dintre aceștia a acuzat autoritățile că nu au făcut ceea ce trebuie ca acesta să fie găsit în viață. Alte două persoane sunt în continuare date dispărute.

Conform ultimului bilanț de la Ministerul de Interne, ieri erau afectate de inundaţii în jur de 200 de localităţi. Ultima situație prezentată de Gabriel Oprea era: persoane evacuate - 1.184, persoane salvate – 726, locuințe distruse – 99, locuinţe avariate – 168, locuinţe inundate – 2003, anexe gospodărești distruse – 233. ARGEȘ. Viitura a lovit până și un cimitir. Puhoiul venit pe pârâul Bascov a produs pagube şi în cimitirul Rotăreşti din județul Argeș. Zeci de cruci au fost luate de apă, aproape toate mormintele şi cavourile au fost afectate.

TELEORMAN. Trei potopuri într-un an. Comuna Vârtoapa a fost lovită de ape a treia oară în acest an. Pârâul Câinelui, aflat ieri sub avertizare de Cod Roșu de inundații, a intrat iar în casele și curțile sătenilor.

Guvernul a demarat regularizarea pârâului care face ravagii la Vârtoape, dar investiţia va fi gata abia în septembrie.

DRUMURI. Au fost afectate 7 drumuri naţionale, pe porţiuni ce însumează 1,5 kilometri, 37 drumuri judeţene pe o distanţă totală de 88,7 kilometri şi 39 drumuri comunale pe porţiuni totale de 239 kilometri.

Nu mai mor sute de oameni în inundații

Chiar dacă în ultimii ani viiturile au fost tot mai dese, numărul oamenilor care își viața este mai mic față acum câteva decenii.

Spre exemplu, potopul 1970 a reprezentant unul cele mai mari dezastre naturale din istoria modernă a României. 209 de oameni au murit și 41.000 de case au fost avariate.

După Revoluție, cele mai puternice inundații au lovit în ultimul deceniu.

2005. Acum nouă ani, 69 de români din 23 de județe și-au pierdut viața. Au fost două valuri de viituri în acel an, în perioadele apriliemai și iulie-august.

2006. Puhoiul de ape a lovit nordul țării. Suceava a fost județul cel mai afectat. Opt persoane au decedat, dintre care șapte din comuna Arbore.

2007. A fost anul în care un întreg oraș a fost acoperit de viituri: municipiul Tecuci din județul Galați. În inundațiile din Moldova șiau pierdut viața șapte oameni.

2010. Viiturile s-au format din nou în nordul Moldovei, de data aceasta au murit 20 de persoane în inundațiile din iunie.

2013. Inundațiile cele mai mari au fost tot în Galați.Au murit nouă oameni.

Dezastrul produs de ape ia o pauză. Ploile și viiturile se opresc în weekend

Căderile masive de precipitații înregistrate în această săptămână și puhoaiele formate de acestea se vor opri astăzi, conform hidrologilor. Specialiștii de la Institutul Național de Hridrologie și Gospodărie a Apelor (INHGA) au emis, ieri, ultima avertizare Cod Galben care vizează creșteri rapide de debite și niveluri cu posibile depășiri ale cotelor de atenție pentru bazinele râurilor Vișeu, Iza și Someșul Mare. Avertizarea era valabilă până aseară la ora 22.00, cu posibilitate de prelungire până vineri.

Inundațiile, mai la nord

„Ca urmare a precipitațiilor cu caracter torențial înregistrate în ultimele ore, estimate pe baza informațiilor radar și a precipitațiilor prognozate pentru următoarele ore, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie - cu posibile efecte de inundații locale și creșteri rapide de niveluri și debite”, au anunțat specialiștii.

Se pot produce depășiri ale cotelor de atenție pe unele râuri mici din bazinele: Vișeu și Iza din județul Maramureș și bazinul superior al Someșului Mare, județul Bistrița Năsăud, anunță INHGA.