Raportul cu privire la situaţie pe care consilierii săi în domeniul securităţii naţionale urmează să i-l predea în curând ”va fi hotărâtor”, a declarat preşedintele Statelor Unite într-un interviu acordat The Washington Post (WP).

”Poate că nu voi face întâlnirea” cu liderul de la Kremlin, a avertizat el, după ce Casa Albă tocmai a confirmat organizarea întâlnirii.

”Mie nu-mi place această agresiune”, a insistat Trump, acuzat adesea că este prea conciliant cu Moscova.

CEA MAI GRAVĂ ESCALADARE A TENSIUNILOR

Ucraina şi Rusia sunt angajate în cea mai gravă confruntare de mai mulţi ani, după capturarea, duminică, de către Paza de Coastă rusă, în largul Crimeei anexate, a trei nave militare – într-un incident armat fără precedent.

Eu nu vreau ca cineva să creadă că astea sunt copilării. Ucraina se confruntă cu un război total cu Federaţia rusă”, a tunat marţi preşedintele Poroşenko la trei posturi ucrainene de televiziune.

În opinia sa, numărul tancurilor din bazele militare ruse situate de-a lungul frontierei ”s-a triplat”, iar numărul de unităţi militare ”a crescut drastic”.

Preşedintele ucrainean a anunţat, de asemenea, o creştere puternică a numărului navelor militare ruse la Marea Azov şi o prezenţă militară rusă consolidată în Crimeea, o peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014.

Aceasta este prima confruntare militară făţişă între Moscova şi Kiev după această anexare şi izbucnirea, în acelaşii an, a unui război în estul Ucrainei între forţe ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.

AGRESIUNE SAU PROVOCARE?

Acuzaţi că au traversat în mod ilegal frontiera rusă, 12 marinari ucraineni, dintre cei 24 luaţi prizonieri duminică, au fost plasaţi marţi în detenţie provizorie până la 25 ianuarie, potrivit hotărârii unui tribunal de la Simferopol, capitala Crimeei, a constatat un jurnalist AFP. Ceilalţi marinari urmează să compară în justiţie miercuri.

Acroşajul la Marea Neagră a avut loc după ce navele aparţinând Marinei ucrainene au încercat să traverseze Strâmtoarea Kerci pentru a intra în Marea Azov, de o importanţă crucială în exporturile de cereale şi oţel produse în estul Ucrainei.

Paza de Coastă rusă, aflată în subordinea serviciilor ruse de securitate FSB, a imobilizat prin forţă două vedete şi un remorcher ucrainene, pe care le-au acuzat că au intrat ilegal în apele teritoriale ruse.

Incidentul a fost catalogat de Rusia drept ”o provocare”, iar Ucraina a denunţat un ”act de agresiune” a Moscovei, cerând eliberarea marinarilor şi restituirea navelor.

Petro Poroşenko a dat asigurări că a încercat, în zadar, să-l contacteze pe Vladimir Putin.

Am fost nevoit (să-i cer cancelarului german Angela Merkel) să discute cu Putin” despre acest incident, a afirmat el.

AMENINȚARE EXTREM DE MARE

În urma incidentului, Parlamentul ucrainean a adoptat luni prin vot introducerea legii marţiale în regiunile de frontieră. Poroşenko şi-a justificat această iniţiativă – fără precedent de la independenţa acestei foste republici sovietice în 1991 – prin ”ameninţarea extrem de mare” a unei ofensive terestre ruse.

Vladimir Putin a avertizat marţi Ucraina să nu comită vreo acţiune ”nechibzuită” şi i-a transmis ”preocuparea (sa) serioasă” Angelei Merkel, căreia i-a cerut să exercite presiuni asupra Kievului.

Legea marţială, care a intrat în vigoare miercuri – în aproximativ zece regiuni – le permite, timp de o lună, autorităţilor ucrainene să-şi mobilizeze cetăţenii, să reglementeze activitatea presei şi să limiteze adunările publice.

În ochii lui Putin ”este evident că toate astea s-au făcut în legătură cu campania electorală din Ucraina” în vederea alegerilor prezidenţiale din primăvară.

Moscova dă asigurări că a acţionat ”în strictă conformitate cu dreptul internaţional” şi acuză Kievul de faptul că ar căuta ”un pretext în vederea consolidării sancţiunilor” impuse de UE şi Statele Unite Rusiei încă din 2014.

Problema unor noi sancţiuni europene urmează să fie studiartă cuocazia unei reuniuni în decembrie.

Washingtonul, care a denunţat luni o acţiune ”ilegală” a Moscovei, i-a îndemnat marţi pe europeni să facă ”mai mult pentru a asista Ucraina”, şi anume pe tema sancţiunilor impuse Rusiei, care ”nu sunt întotdeauna aplicate”.

Guvernul american a adoptat o poziţie puternică de susţinere a Ucrainei, am vrea ca şi alte ţări să facă de asemenea mai mult”, ”pentru ca Statele Unite să nu gestioneze aceste probleme aproape singure”, a insistat marţi o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.

”Franţa îndeamnă părţile să favorizeze o calmare a situaţiei şi ca fiecare să dea dovadă de reţinere”, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian după ce a discutat cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Aceste incidente au loc în contextul unei intensificări a tenisunilor în Strâmtoarea Kerci, care desparte Peninsula Crimeea anexată de teritoriul rus. Rusia revendică controlul acstei strâmtori, singura cale maritimă de trecere din Marea Neagră în Marea Azov.

RUSIA ȘI NATO – FAȚĂ ÎN FAȚĂ

NATO și Rusia au trecut în faza remilitarizării accelerate. Armata Română parte din procesul accelerat de înzestrare.

Rusia modernizeaza armamentul nuclear

Pe fondul inarmarii statelelor NATO din estul Europei, Rusia anunta isi va lua masuri de siguranta in modernizarea armamentului din dotare. Vicepremierul Dmitri Rogozin a oferit, în 2014, ca termen pentru modernizarea arsenalului nuclear anul 2020. “Am decis accelerarea bazei tehnice a fortelor nucleare strategice, iar modernizarea nu va mai viza doar 70 la suta din capacitatile nucleare, ci intregul arsenal, pana in anul 2020″, a declarat Rogozin, citat de RIA Novosti. “Rusia are nevoie de o armata puternica, o armata care sa poata fi trimisa in orice teatru de razboi”, a adaugat vicepremierul rus. ”Oare ar trebui sa ii surprindem pe colegii nostri, sa aratam toate tipurile de armament pentru a-i surprinde? Trebuie sa pastram secrete unele elemente militare pentru a surprinde in momentele critice”, a precizat Rogozin, încă din 2014.

Rusia a demarat inca din 2008 cea mai ambitioasa reforma militara din era post-sovietica si a demarat un amplu program de reinanarmare si modernizare a echipamentului militar ce are ca tinta finala anul 2020.

 

Federaţia Rusă va desfăşura în curând o a patra divizie de sisteme antirachetă S-400 sol-aer în peninsula Crimeea, a anunţat reprezentantul Districtului Militar de Sud al Rusiei, locotenentul Vadim Astafiev, informează miercuri Interfax şi Reuters.

Potrivit lui Astafiev, după trageri reuşite de pe poligonul din regiunea Astrahan, sistemele S-400 vor fi aduse la locul de desfăşurare permanentă în Crimeea. Tragerile de pe poligon au fost întreprinse pe ţinte care au imitat rachete de joasă altitudine, de mare viteză şi balistice.

Înainte de aceasta, apărarea antirachetă a Peninsulei Crimeea era asigurată de trei divizii de sisteme S-400, precizează Interfax.

 

Cele mai puternice armate ale lumii, potrivit Global Firepower.

1. Statele Unite ale Americii Nu este cu adevărat o surpriză faptul că SUA se află pe primul loc în ceea ce priveşte puterea militară. America cheltuieşte 577 de miliarde de dolari pe Apărare, în fiecare an, aproape de patru ori mai mult decât China, care are un buget de 145 de miliarde de dolari. SUA se găsesc în urma Indiei sau China privind trupele, dar recuperează cu puterea aviatică superioară şi cu o flotă navală foarte mare.

2. Rusia Fostul rival al SUA din Războiul Rece încă deţine o forţă de temut. Locul superior în topul forţelor armate este dat de numărul vehiculelor blindate, de o marină mare şi de faptul ţara încă este una dintre cele mai mari producătoare de petrol. Rusia se află pe locul patru în ceea ce priveşte personalul militar.

3. China China este cea de-a doua ţară în ceea ce priveşte bugetul militar, pe al treilea loc la flota aviatică şi pe al doilea la numărul tancurilor. Însă are cel mai mare număr de soldaţi.

4. India Intrarea în top a Indiei se datorează în mare parte forţei de muncă şi numărului mare de soldaţi. De asemenea, ţara are o flotă redutabilă de aeronave şi de tancuri şi o marină respectabilă.

5. Marea Britanie În ciuda faptului că au puţine tancuri, un număr mic de avioane de luptă, şi personal militar redus, britanicii îşi păstrează un loc în topul primelor cinci puteri armate mondiale datorită unei forţe navale de temut şi unui buget militar mare. Armata britanică este ajutată şi de geografie, fiind foarte greu pentru o forţă invadatoare să atace insula.

6. Franţa Franţa nu are cel mai impresionant număr de nave, de avioane sau de tancuri, dar echipamentul militar este modern şi foarte capabil: avioane Mirage şi Rafale, elicoptere Tiger şi tancuri LeClerc. Franţa este şi producătoarea unei mari părţi a echipamentelor militare proprii, însemnând că are abilitatea de a se înarma singură în timpul unui eventual conflict.

7. Coreea de Sud Deşi Coreea de Sud este cea de-a şasea forţă militară, proporţional cu populaţia, şi se află tot pe cel de-al şaselea loc în ceea ce priveşte forţa aeronavală, se află abia pe locul al optulea privind forţa navală şi are un buget relativ mic.

8. Germania Germania a fost clasată destul de bine de Global Firepower datorită unei economii puternice, a cheltuielilor militare şi a antrenamentului soldaţilor. Totuşi, Germania ar putea fi mai slabă decât pare: consumă mai mult petrol decât produce, iar importurile ei vin din Rusia. Mai mult, ţara se confruntă cu o problemă la mitralierele standard.

9. Japonia Japonia ar fi obţinut un loc mult mai bun în top dacă poporul ar fi avut un apetit pentru război mai mare. Totuşi, ea este pe locul al şaselea în ceea ce priveşte cheltuielile cu Apărarea, pe locul cinci la forţa aeriană şi pe patru la Marină.

10. Turcia Turcia are cea mai mare populaţia de vârstă potrivită pentru serviciu militar şi este cea mai de temut forţă în ceea ce priveşte tancurile. Turcia modernizează acum şi marina şi se pregăteşte intens de război.

Cele mai recente date avute la dispoziție arată că armatele lumii primesc finanțări după cum urmează:

 

 

 

Te-ar putea interesa și: