Putin, FORȚAT să deschidă al TREILEA front, după cele din Ucraina și Siria, dacă vrea să evite un val uriaș de imigranți

Moscova ar putea fi nevoită să desfășoare nu mai puțin de șapte divizii în Asia Centrală de teama că destabilizarea regiunii de către ISIS și alte grupări jihadiste va provoca un val masiv de imigranți asupra orașelor rusești, în comparație cu care actuala criză din Europa ar fi joacă de copii.

Avertismentul îi aparține lui Andrei Kazanțev, expert la centrul de analiză al Institutului de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova. La sfârșitul lui decembrie, și Mihail Hodorenok, își exprima o opinie asemănătoare în Gazeta.ru.

Însă Kazanțev este o voce mult mai autoritară, iar opinia sa reflectă fără îndoială opiniile multor responsabili militari și de securitate de la Moscova.

În ultimul an, situația din Afganistan s-a deteriorat grav, creând o serioasă îngrijorare în rândul tuturor guvernelor din regiune. Forțele militare ale Kabulului sunt mai incapabile ca niciodată să facă față creșterii numărului de jihadiști care intră în valuri în Afganistan mai ales din învecinatul Pakistan și din Orientul Mijlociu.

Kazanțev comentează:

„În principiu, Moscova și Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC) dispun de suficientă forță pentru a contracara orice amenințare dinspre Afganistan. Întrebarea este cât de pregătită e Rusia să deschidă un ‘al treilea front’, după Ucraina și Siria.”

OTSC este un grup regional de securitate alcătuit din Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîstan, Tadjikistan și Armenia.

Analistul susține, însă, că Rusia nu poate întârzia prea mult în luarea unei decizii, dată fiind gravitatea situației:

„În eventualitatea unei destabilizări complete a Asiei Centrale, aglomerările urbane rusești vor fi nevoite să sufere consecința unul flux masiv de imigranți, în comparație cu care criza europeană a imigranților din 2015 va părea o glumă.”

Andrei Kazanțev arată că amenințarea afgană nu este singura care planează asupra regiunii: ISIS își extinde influența în întreaga Asie Centrală.

„Steagurile negre ale Statului Islamic au fost înălțate de liderii triburilor turkmene, care trăiesc de-a lungul frontierei dintre Afganistan și Turkmenistan, unde se află mulți descendenți ai basmacilor care au luptat împotriva Uniunii Sovietice, în anii 1920 – 1930.”

O altă amenințare, explică analistul, este faptul că o aripă a Mișcării Islamice din Uzbekistan a jurat supunere ISIS.

Statul Islamic găsește cu ușurință recruți în Afganistan și Asia Centrală. În Afganistan, ISIS plătește solde de șapte ori mai mari decât talibanii, ceea ce înclină balanța strategică în favoarea primei grupări.

Situația economică foarte grea nu face decât să agraveze și mai mult contextul.

Prăbușirea prețurilor la materii prime, pe plan global, efectul sancțiunilor și eșecul acestor țări de a implementa planuri de reforme structurale au măcinat serios securitatea din zonă.

Mai ales în Tadjikistan, Kîrgîstan sau Uzbekistan, în urma devalorizării rublei și a revenirii în țară a zeci de mii de cetățeni din Rusia.

În cele mai multe din cazuri, acești oameni nu au slujbe și de aceea sunt dispuși să se lase recrutați de emisarii ISIS, care promit lefuri mari.

Mai cu seamă în Tadjikistan situația este gravă, arată Kazanțev, din cauza ratei mari a șomajului, a haosului din serviciile de securitate, iar guvernul, în lupta sa înpotriva Islamismului, „a comis excese grave, ceea ce ar putea duce la întărirea mișcării islamiste subterane”. Printre aceste greșeli, una mare a fost scoaterea în afara legii a moderatului Partid Islamic al Renașterii, ceea ce a produs o evidentă radicalizare.

Nici situația Kîrgîstanului nu este mai bună, mai ales din cauza tensiunilor dintre kîrgîzi și uzbeci, care au degenerat în confruntări islamiste.

Economia Turkmenistanului este într-o criză gravă, iar circa 360 dintre cetățenii acestei țări au plecat să lupte alături de ISIS în Siria și Irak.

În plus, Kazahstanul și Usbekistanul se confruntă cu perspectiva apropiată a schimbării conducătorilor lor, din cauza vârstei înaintate. Totuși, prin comparație, în Kazahstan situația este mai stabilă, deoarece Astana a creat „o economie de piață funcțională și a devenit un puternic centru financiar”.

Stabilitatea și prosperitatea economică sunt factori care stopează extremismul, arată Kazanțev. De aceea, cel puțin pentru moment, „Kazahstanul este un bastion care protejează Rusia de amenințările din sud”.