Revărsările de ape care au făcut prăpăd în Serbia și Bosnia au umfl at Dunărea. Hidrologii anunță depășirea cotelor de inundație. Joi va fi atins nivelul maxim. Autoritățile se tem că digurile nu vor rezista. Primarii fac stocuri de apă potabilă.
Ultimul mesaj transmis de Administrația Națională „Apele Române” arată îngrijorător: Dunărea se umflă peste cotele de apărare, din cauza viiturilor venite din Serbia, acolo unde s-au înregistrat cele mai mari înundații din ultimii 120 de ani.
Specialiștii consultați de „Evenimentul zilei” au precizat că un risc major de revărsare a fluviului există atunci când debitul depășește 12.500 - 13.000 metri cubi pe secundă (m3/s), iar apele fluviului vor crește peste această limită, până la 13.500 m3/s. La rândul lui, vicepremierul Liviu Dragnea spunea că viitura va staţiona 4-5 săptămâni. Specialiștii spun că digurile ar trebui să reziste la o creștere de până la 15-16.000 m3/s, dar nu se știe dacă acest lucru se va întâmpla.
Vârful de viitură, joi
„Vârful de viitură va fi atins joi-vineri, dar se așteaptă alte ploi abundente în Bosnia și Croația, acolo unde se află afluenți ai Dunării, iar fluviul poate crește din nou”, au precizat oficiali de la Apele Române. Acum, autoritățile române așteaptă, cu sufletul la gură, mesajele din Serbia.
Vama Bechet a fost inundată, iar traversarea cu Bacul a fost sistată. E cod portocaliu între Porțile de Fier și Zimnicea, iar cod galben în județele Teleorman, Giurgiu, Călărași, Brăila, Ialomița, Constanța, Galați și Tulcea.
Dunărea a avut la intrarea în România, la Baziaș, un debit de 12.700 m3/s, cu mult peste peste media anuală a lunii mai - 7250 m3/s. Cotele de inundație au fost depășite în Calafat, Bechet, Corabia, Turnu-Măgurele și Zimnicea. Aseară, viitura se îndreaptă spre Tulcea, iar apele au depășit cotele de atenție în localitățile Gruia, Giurgiu, Oltenița, Isaccea și Tulcea. Începând de ieri, debitul Dunării e în creștere, timp de cinci zile. Hidrologii avertizează că prognoza debitelor maxime este incertă din cauza fenomenelor meteo periculoase din Serbia şi Bosnia.
Primarii fac stocuri de apă
La Craiova a fost constituit un centru de comandă condus de Liviu Dragnea. În Giurgiu, autoritățile sunt în alertă și monitorizează digurile de pe raza a opt comune din Lunca Dunării. Punctele vulnerabile sunt în municipiul Giurgiu şi în comuna Gostinu. Primarii au primit dispoziții să facă stocuri de minimum 1.000 de litri de apă pentru populație.
Zone cu risc mare de inundație
MEHEDINȚI: localitățile Ostrovu Corbului, Ostrovu Mare, Balta Verde, Vrancea, Pristol și Gârla Mare.
DOLJ: comunele Maglavit Cetate și municipiul Calafat.
OLT: orașul Corabia. CĂLĂRAȘI: comuna Modelu, municipiul Călărași și Balta Călărași.
IALOMIȚA: comunele Fetești, Stelnica, Făcăeni și Balta Borcea.
BRĂILA: Insula Mică și Insula Mare a Brăilei și municipiul Brăila.
GALAȚI: lacul Brateș și municipiul Galați
TULCEA: Măcin, Isaccea, Sulina și municipiul Tulcea și Sfântu Gheorghe.
CONSTANȚA: comuna Ciobanu.
În 2010, cea mai puternică viitură
Trei inundații istorice au fost înregistrate pe Dunăre în ultimii 20 de ani.
Ianuarie 1998. Apele fluviului se revarsă puternic pe brațul Sulina.
Martie-mai 2006. Puhoiul de apă a lovit tot sectorul românesc al fluviului, Dunărea având cel mai mare debit înregistrat din 1840. Durata viiturii, de 60 de zile, este cea mai mare din istorie. A fost nevoie de evacuarea a 15.000 de persoane din calea apelor.
Iunie - iulie 2010. Precipitațiile căzute în România au umflat fluviul, care a fost la un pas să inunde și municipiul Galați.