Rectorul Universității Andrei Șaguna din Constanța, Aurel Papari, este acuzat de CNSAS că ar fi dat note informative și despre colegi, dar și despre o preoteasă. Nume de cod: „Dr. Popescu”.
În tinerețe, pe când lucra ca medic psihiatru, Aurel Papari și-ar fi turnat la Securitate colegii, dar și pacienții din ospiciu. Rectorul Universității Șaguna din Constanța este și revoluționar, el fiind verificat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în această calitate. Potrivit CNSAS, el fost recrutat pentru încadrarea informativă a secției psihiatrie și a unor cadre medicale din spital. Pe 7 iulie 1978, Papari ar fi semnat un angajament de colaborare sub pseudonimul „Dr. Petrescu”. Ofițerul care-l avea în grijă consemna în dosarul sursei că Papari a dat informații despre pacienți bolnavi psihic care erau deja urmăriți de securiști.
Pacientul ginecolog
Astfel, pe 28 ianuarie 1983, într- o notă informativă, Aurel Papari transmitea Securității date despre un pacient de-al său, fost medic pensionar, internat la psihiatrie. „Zibileanu Mândică este un «pensionar» al secției psihiatrice Constanța, fiind internat de mai mulți ani, 5 - 6, fiind total dependent de spital. Are groază de faptul că ar putea părăsi spitalul. A lucrat ca medic ginecolog. Suferă de o depresie gravă, cu stări de tristețe accentuată, frică de lume, idei de inutilitate. Au fost primite reclamații de la bolnavi că aparatullui de radio merge toată noaptea”, se arată în nota scrisă de Papari. Pe marginea acesteia, ofițerul de Securitate a menționat: „Materialul a fost solicitat sursei pentru a verifica comportamentul lui Z.M., despre care se dețin informații că audiază Europa Liberă”.
Viitorul rector ar fi dat informații despre colegii medici care criticau regimul și care doreau să plece din țară. Pe 2 septembrie 1980, într-o declarație predată locotenentului colonel Gheorghe Bălan de la IJ Constanța, Serviciul I/2, se arată: „Referitor la dr. Hagiu Octavian, medic fiziolog, se poate spune că este inteligent și are o bună cultură generală. Având însă o înclinație deosebită pentru consumul de băuturi alcoolice în exces (zile întregi uneori) neglijează studiul de specialitate și se pune în situații ce-i periclitează poziția. Uneori se prezintă la serviciu cu urme de lovituri pe față”. El mai consemnează că Hagiu elogiază sistemul capitalist. Consecința directă a acestor delațiuni a fost aceea că a primit aviz negativ pentru o călătorie în SUA.
Vina de a fi de acord cu Goma
Una dintre primele note informative date de Papari se referă la Kirkor Sarchis, asistent în cadrul Secției de psihiatrie, aceasta fiind transmisă pe 21 august 1978. Despre acesta, ofițerul de Securitate nota: „Cel semnalat se află în atenție, are rude în SUA și elogiază persoana lui Paul Goma”.
Pe 12 iunie 1984, Papari semna o altă notă despre familia preotului Picu din comuna Băneasa, județul Constanța. Astfel, preoteasa era descrisă ca fiind „mândră, se autoadmiră, se vrea altfel decât ceilalți”, iar familia ei dorea să plece din țară. Despre un alt coleg medic, Emil Popescu, Papari a declarat că „expune păreri ostile față de evrei. Simpatic, plăcut, are succes la femei, în general recrutându-și amicele cu prilejul consultațiilor. Este vizitat deseori de «prietene» la policlinică sau în spital, în timpul gărzilor”.
Acuzații grave
Un alt capitol din cariera actualului rector vizează un incident petrecut în 1983. În același dosar întocmit de Securitate se regăsește o adresă a Inspectoratului Județean de Miliție Constanța către „Serviciul 1” Securitate despre Aurel Papari. La solicitarea securiștilor, milițienii au răspuns următoarele: „La cererea dumneavoastră nr. 121/DM/0029187, din 3 octombrie 1985, vă facem cunoscut următoarele: Papari Aurel a funcționat ca medic psihiatru la Spitalul de boli nervoase, cronice, din Oltina, iar cu intermitență a lucrat și la secția de psihiatrie a Spitalului teritorial Constanța, până în urmă cu circa doi ani când i s-a desfăcut contractul de muncă și pus sub interdicție de a mai practica profesia de medic întrucât în timpul serviciului de gardă a violat o bolnavă psihic. După ce a fost înlăturat din spital i s-a oferit posibilitatea să lucreze ca asistent medical la un spital de același profil din județul Tulcea, iar din verificări rezultă că s-ar fi revenit asupra măsurii luate împotriva sa și că în prezent ar lucra ca medic în orașul Babadag. (...) În legătură cu violul sus-menționat afirmă că invidia l-ar fi provocat, că măsurile luate împotriva sa au fost exagerate și că anumite persoane cu funcții de răspundere din Direcția Sanitară nu l-ar fi agreat pe motiv că el este o somitate în materie și de teamă de a nu le lua funcțiile, l-au înlăturat”.
Declarat colaborator pe fond
Pe 6 februarie 2014, Curtea de Apel București a decis că Aurel Papari a colaborat cu Securitatea. Decizia nu este definitivă, instanța supremă urmând să stabilească un termen pentru judecarea recursului. În timpul procesului, Papari a cerut CNSAS să aducă în fața instanței dosarul său de urmărit și cel al tatălui său, descendent de legionar. Am încercat să discutăm cu rectorul Papari, dar a fost de negăsit. De la secretariatul Universității ni s-a transmis că domnia sa este disponibil peste trei zile. L-am contactat din nou la termenul convenit cu șefa de cabinet, dar iarași nu a fost de găsit, urmând să sune domnia sa, lucru care nu s-a mai întâmplat.