Inteligența artificială (AI) devine din ce în ce mai importantă, în special în domeniul cercetării unde a devenit chiar necesară pentru a permite prelucrarea unor cantități enorme de date. În acest context, oamenii de știință se așteaptă ca AI să producă o adevărată revoluție în cercetare. În prezent, mințile strălucite ale lumii lucrează la crearea unui „om de ștință AI”, care să creeze cercetări demne de premiul Nobel.
AI revoluționează cercetarea
Inteligența Artificială are o influență tot mai mare în domeniul cercetării, iar oamenii de știință vorbesc despre o adevărată revoluție în cercetare. Este de așteptat ca cele mai inteligente minți ale planetei să aspire la premiul Nobel cu lucrări în care AI să fie dominantă. Mai mult, o provocare din partea unui om de știință constă în aceea de a fi creat un „coleg” AI care să creeze cercetări demne de premiul Nobel.
Mințile strălucite creează un „om de știință AI”
În 2021, cei mai deștepți oameni ai planetei au primit o provocare din partea omului de ştiinţă japonez Hiroaki Kitano. El a lansat ceea ce el a numit Nobel Turing Challenge și care constă în crearea unui „om de știință AI” capabil să efectueze în mod autonom cercetări demne de premiul Nobel, informează AFP.
Termenul dat pentru finalizarea unei asemenea creații este 2050.
100 de roboți lucrează în domeniul cercetării. Adam a fost primul
Provocarea a fost acceptată, iar acum cei mai deștepți oameni ai planetei lucrează intens pentru a crea un astfel de coleg artificial.
În prezent, aproximativ o sută de "oameni de ştiinţă roboţi" lucrează deja în ştiinţă, explică Ross D. King, profesor de inteligenţă artificială la Universitatea Chalmers din Suedia.
Primul robot ştiinţific a fost numit "Adam" și a fost creat în 2009. Este prima maşină care a produs descoperiri ştiinţifice în mod autonom, potrivit articolului publicat la acea vreme de Ross D. King împreună cu alţi cercetători.
Robotul umanoid Ameca cu inteligență artificială și expresii faciale. Sursa Foto -Engineered Arts
„Am construit un robot care descoperea noi idei ştiinţifice, le testează şi apoi confirmă că sunt corecte", a declarat King pentru AFP.
Robotul a fost programat să formuleze ipoteze în mod autonom, să conceapă experimente pentru a le testa şi chiar să programeze alţi roboţi de laborator pentru a efectua aceste experimente şi în cele din urmă să înveţe pe baza acestor rezultate, transmite AFP, citată de News.ro
Avantajul cercetătorilor roboți: lucrează 24 din 24 de ore
"Adam” a fost însărcinat să exploreze funcţionarea internă a drojdiei şi a descoperit "funcţii genetice" necunoscute până atunci.
Aceste descoperiri sunt "modeste", au declarat autorii în lucrarea lor.
Un al doilea robot savant, numit "Eve", a fost apoi creat pentru a studia medicamente pentru malarie şi alte boli din zonele tropicale.
Cu astfel de roboţi, "cercetarea costă mai puţin şi ei lucrează 24 de ore din 24", explică Ross D. King, adăugând că sunt şi mai riguroşi în monitorizarea proceselor.
„Este departe de a se ridica la nivelul unui om de ştiinţă”
Deși entuziasmul este mare, cercetătorul recunoaște că un robot este departe de a se ridica la nivelul unui om de ştiinţă demn de Nobel.
Ar fi nevoie de roboţi "mult mai inteligenţi", capabili să "înţeleagă imaginea de ansamblu" pentru a concura cu laureaţii Nobelului.
Tradiţia ştiinţifică nu este pe cale să fie înlocuită de maşini”, este de acord Inga Strümke, profesor asociat la Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie, pentru AFP, și completrează „dar nu este imposibil”.