Comandantul-șef al forțelor aeriene suedeze, Karl-Johan Edström, a avertizat recent că „potențialul nostru este suficient pentru a crea probleme militare chiar și pentru un adversar atât de important ca Rusia”.
Într-un interviu publicat de una dintre cele mai importante publicații suedeze, Dagens Nyheter, Edström a declarat că armata rusă a început să efectueze exerciții mai des, „nu doar la scară mai mare, ci și foarte complexe”. Ca răspuns la manevrele rusești, comandantul suedez a anunțat că, la rândul ei, armata suedeză va exersa în timpul manevrelor sale lovituri împotriva punctelor vulnerabile ale unui potențial inamic.
"Suedia nu poate sta deoparte de conflictul dintre NATO și Rusia"
Edström nu este singurul comandant suedez care consideră Rusia principala amenințare la adresa țării sale. Șeful armatei, Carl Engelbrektson, a afirmat că „simplul fapt că avem puterea pe Gotland (o insulă din Marea Baltică) creează o mulțime de probleme unui potențial inamic”.
Contramiralul Eva Skug Haslum, care comandă marina suedeză, nu este mai puțin belicoasă. În opinia sa, Suedia „în niciun caz” nu poate sta departe de conflictul dintre NATO și Rusia. „Sarcina noastră importantă este să ne gândim la un plan de acțiune în acest caz și să ne pregătim”, a spus ea.
Declarații neașteptat de tăioase din partea unei țări neutre
Declarațiile belicoase ale suedezilor sunt un lucru neașteptat. Cea mare parte a ultimii 170 de ani, Suedia a dus o politică de „neutralitate” pe plan extern. Începând cu regele Karl XIV Johan, care a domnit în prima parte a secolului XIX, Suedia a evitat să-și ia angajamente militare în cadrul conflictelor internaţionale. Drept urmare, ţara nu a mai purtat războaie după 1814.
Rușii cred că Suedia vrea să se apropie de NATO
E greu de presupus că amenințările suedeze au creat vreo emoție la Kremlin. Pânî la urmă, Rusia este una dintre marile puteri militare ale lumii, iar experiența sa de luptă este infinit mai mare decât a micuței armate suedeze. Cu toate asta, presa de la Moscova a tras niște concluzii. Ediția electronică a ziarului Pravda scrie că articolului susține punctul de vedere al acelor politicieni și militari suedezi care cred că țara ar trebui, dacă nu să renunțe la politica sa de neutralitate, să se apropie cât mai mult de NATO. Un alt indiciu în acest sens prezentat de presa rusă este că anul acesta, forțele armate suedeze vor primi 7,9 miliarde de dolari, iar până în 2025 această sumă va crește la 10,7 miliarde de dolari.
Mai mult, în luna februarie a acestui an, comandantul adjunct al forțelor aeriene suedeze, generalul de brigadă Anders Persson, a susținut că există riscul unei invazii rusești în Finlanda. Apoi le-a oferit finlandezilor să cumpere avioanele multirol suedeze Gripen cu 12 miliarde de euro. "Nu se poate trece cu vederea faptul că suedezii dezvoltă extrem de repede tot felul de dependență. Să ne amintim cu ce pasiune au căutat submarine rusești lângă țărmurile lor timp de mai mulți ani. Nu s-a găsit nimic. Sau. mai precis, au găsit- de exemplu- o geamandură meteorologică în timpul unei operațiuni uriașe destinate să swa de ur,a „mini-submarinului rus” în 2014", scrie, nu fără ironie, pravda.ru.