Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat luni că liderii politici, precum şi şefii BNR şi Academiei Române au agreat să se lucreze la un proiect de ţară post-aderare la UE.
Numai că de strategii şi proiecte nu ducem lipsa. Unul dintre acestea este Programul Naţional de Reformă, aprobat în şedinţa guvernului Cioloş din 13 aprilie 2016. Până facem noul proiect, ar fi bine ca autorităţile să nu uite, cum tradiţional se întâmplă, să le implementeze pe cele existente. PNR 2016 continuă reformele asumate prin programele anterioare, PNR 2011-2013, PNR 2014 şi PNR 2015, dar propune şi reforme noi, asigurând concordanţa cu programul de guvernare şi priorităţile strategice ale ministerelor, aşa cum au fost ele stabilite de guvernul technocrat şi prezentate de premierul Dacian Cioloş.
Programul Naţional de Reformă reprezintă platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Practic, programele naţionale de reformă reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.
În iulie 2010, Guvernul României a aprobat setul valorilor finale ale ţintelor reflectate în PNR, în concordanţă cu ţintele europene stabilite odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020 , ţinând cont de angajamentele financiare deja asumate şi de specificul naţional. PNR este elaborat pe baza contribuţiilor grupurilor de lucru constituite în acest scop.
PNR a fost realizat sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, cu aportul instituţiilor reprezentate în Grupul de lucru pentru Strategia Europa 2020, procesul urmând metodologia recomandată statelor membre de către Secretariatul General al Comisiei Europene în luna decembrie 2015.
PNR 2016 formulează şi un răspuns la principalele provocări semnalate de Comisia Europeană în Raportul de Ţară al României pentru 2016, în domenii precum politica fiscal-bugetară, guvernanţa, mediul de afaceri, piaţa forţei de muncă sau protecţia socială. PNR 2016 vizează stimularea competitivităţii şi productivităţii, consolidarea coeziunii sociale şi teritoriale, crearea de noi locuri de muncă - toate acestea urmărind reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
PNR 2016 a fost supus, spre analiză, membrilor Comitetului de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene (la nivel de secretar de stat), documentul fiind aprobat în şedinţa guvernului din 13 aprilie 2016.
Recomandările noastre
