După ce a primit "binecuvântarea" Comisiei tehnice din primărie, mallul ce va răsări în zona Eroilor va da traficul peste cap.
La o săptămână după ce a primit avizul specialiştilor din Primăria Capitalei, proiectul Dâmboviţa Center suscită nemulţumirea filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), care se împotriveşte „dezastrului“. Arhitecţii spun că mallul, care va îngloba Casa Radio şi se va extinde cu trei zgârie-nori pe terenul din spatele clădirii existente, solicită derogări majore de la Planul Urbanistic General (PUG) şi aduce prejudicii oraşului, atât la nivelul aspectului, cât şi al funcţionalităţii, prin aglomerarea unei zone care şi aşa abia face faţă traficului.
Arhitecţii spun că nu ştiu nici măcar cine e autorul acestui proiect, din cauza lipsei de transparenţă a parteneriatului încheiat între Ministerul Lucrărilor Publice şi firma Europe Israel. Ei consideră că investiţia trebuia girată nu numai de parteneri, ci şi de bucureşteni, printr-o dezbatere publică. „Investitor este şi statul român, care vine cu terenul şi cu clădirea, prin Compania Naţională de Investiţii. Dacă nu se va întreprinde nimic, acolo va rezulta un kitsch, ne va fi ruşine să-l avem într-un loc aşa frumos din Capitală“, a declarat ieri Viorel Atanasiu, vicepreşedinte al OAR. Zeci de mii de maşini vor sufoca zona Eroilor
Principalele nemulţumiri ale arhitecţilor sunt legate de utilizarea intensivă a terenului, haosul vizual creat de alăturarea întâmplătoare a unor volume disproporţionate şi a trei clădiri de birouri cu înălţimi excesive, de peste 135 de metri, inexistente în Planul Urbanistic General.
Pe de altă parte, proiectul a fost avizat de Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT) din Primăria Capitalei, în condiţiile în care reprezentanţii companiei proiectante s-au mulţumit să afirme că „zona are un caracter mai pronunţat de trafic de tranzit“, fără să dea însă indicatori numerici legaţi de numărul de vizitatori şi maşini ce vor aglomera zona. În acest sens, parkingul de 3.500 de locuri reprezintă o previziune sumbră a maşinilor ce vor sufoca Splaiul Independenţei şi zona Eroilor. Restant a rămas şi studiul hidrogeologic al zonei. „Unul dintre motivele pentru care consider acest proiect o fantasmagorie este că vor fi cel puţin trei-patru niveluri de subsol într-o zonă în care apa freatică este ridicată. Acest lucru va avea repercusiuni şi toate fundaţiile clădirilor din zonă vor fi afectate“, aten- ţionează Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele fundaţiei Eco Civica.
Arhitecţii consideră că autorităţile ar fi trebuit să păstreze funcţiunea iniţială a construcţiei, aceea de muzeu, care nu ar fi creat un trafic atât de intens precum un parc de distracţii şi un mall.
„Orice clădire se poate transforma, dar eu cred că e o mare greşeală. Clădirea Casa Radio a fost proiectată pentru a fi Muzeul Naţional de Istorie, instituţie care ocupă acum clădirea din Calea Victoriei, aflată în proprietatea Poştei. De altfel, spaţiul generos ar fi trebuit să găzduiască mai multe instituţii muzeale, pentru că Bucureştiul are numai clădiri adaptate pentru aceste activităţi. Ei gândesc ceva în genul La Défense din Paris, vor să înghesuie acolo tot felul de elemente“, spune Virgil Polizu, unul dintre proiectanţii a ceea ce ar fi trebuit să fie Muzeul Naţional de Istorie.
Părerea Ordinului Arhitecţilor are, însă, toate şansele să rămână doar atât, în condiţiile în care Ministerul Lucră- rilor Publice consideră afacerea încheiată. Georgeta Terciu, purtătoarea de cuvânt a ministerului, spune că obiecţiile ridicate de arhitecţi vin prea târziu, după încheierea parteneriatului public-privat. Deşi contactaţi, nici investitorii nu şi-au spus punctul de vedere până la închiderea ediţiei. VOTAT Aprobare pe nevăzute
Săptămâna trecută, CTUAT a dat aviz favorabil proiectului, cu toate că proiectanţii nu operaseră modificările esenţiale solicitate în 2007, la cele trei şedinţe în care proiectul a fost respins. Votul decisiv asupra proiectului îl va da, însă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), dar chiar şi acesta este doar o formalitate, de vreme ce investitorii s-au apucat de lucru din toamna lui 2007, şi au demolat deja o parte din vechea clădire. „Insula urbană“ propusă de dezvoltatori presupune o suprafaţă construită de peste 400.000 mp care include trei turnuri de 40 de etaje, spaţii comerciale, un hotel, o roată panoramică de 90 de metri şi fântâni arteziene cu jocuri de lumini.