Proiectul STATE OF THE ARTS, organizat de Asociația Smart Arts și cofinanțat de AFCN, a urmărit realizarea unei radiografii a peisajului practicilor artistice din România după 1989. S-au urmărit schimbările din perspectiva modificării discursului artistic și, mai ales, a evoluției instituțiilor, proiectelor și platformelor active din domeniul artelor vizuale.
Scopul a fost acela de a sesiza modul în care s-a modificat peisajul artelor vizuale, pentru că ultimii 30 de ani au adus schimbări structurale nu doar la nivelul tematicii și al ideologiilor, dar și al abordărilor comerciale și al relației cu publicul.
Un demers cultural inedit, STATE OF THE ARTS face o radiografie a ultimilor 30 de ani de artă vizuală românească din perspectiva instituțiilor, organizațiilor, evenimentelor și inițiativelor din domeniu, toate văzute ca proiecte care au schimbat continuu peisajul artelor vizuale. S-a urmărit mai ales evoluția/involuția instituțiilor, relația acestora cu artiștii, apariția, diversificarea și, uneori, dispariția spațiilor de expunere, a evenimentelor și a organizațiilor reprezentative.
Istoricul celor trei decenii a fost sintetizat în jurul a trei secțiuni relevante:
- INSTITUȚIE. EVOLUȚIE. ARTĂ – artistul și instituțiile: retrospective, analize
- IDEE. PROIECT. SPAȚIU – spații de expunere – privire de ansamblu, privire în detaliu
- EVENIMENT. CURATOR. PIAȚĂ – arta de vânzare, arta ca eveniment
Proiectul și-a propus încă de la început să se adreseze cât mai multor potențiali beneficiari, astfel încât el poate fi accesat, gratuit, în toate formulele posibile:
Proiectul s- a finalizat cu editarea și tipărirea volumului bilingv STATE OF THE ARTS, volum ce include o selecție gereroasă a celor mai relevante organizații și proiecte care au influențat ultimii 30 de ani, puse în context de eseurile unor specialiști din domeniul artelor vizuale. În completarea celor trei editoriale care delimitează tematica fiecărui capitol – semnate de Magda Cârneci, Antigona Silvia Rogozea și Ioana Ciocan – au fost publicate articole de fond scrise de Horea Avram, Luiza Barcan, Matei Bejenaru, Zoltán Béla, Andi Daisler, Silviu Dancu, Daria Ghiu, Răzvan Ion, Alexandra Marin, Ioana Marinescu, Cosmin Nasui, Adriana Oprea, George Pleșu, Pavel Șușară, Ioana Vlasiu, Lina Țărmure.
Dosarul ZOOM IN, dedicat crizei generate de pandemia COVID-19, surprinde prin analize, exemple și soluții modul în care au fost continuate sau transformate proiectele din domeniul artelor plastice. Volumul, care are 336 de pagini și include o bogată ilustrație color, este oferit și distribuit gratuit tuturor instituțiilor și persoanelor interesate, în limita tirajului. De asemenea, acesta poate fi citit și descărcat gratuit în formate digitale pe siteul proiectului, www.stateofthearts.ro (atât în versiunea pentru mobil, cât și în versiunea pentru desktop).
Dezbaterea STATE OF THE ARTS, gândită inițial sub forma unor dialoguri deschise, la care să participe și publicul, s-a adaptat contextului epidemic actual. A reunit, prin intermediul platformei ZOOM, o parte dintre contributorii volumului, dar și directori de instituții muzeale, organizatori de evenimente, operatori culturali independenți. La dialog – găzduit virtual de Ștefana Mărmureanu, moderat de Magda Cârneci, Antigona Silvia Rogozea și Ioana Ciocan – au participat Horea Avram, Andi Daisler, Petru Lucaci, Adrian Majuru, Cosmin Nasui, Dragoș Neamu, Raluca Nestor-Oancea, Ileana Pintilie și Călin Stegerean.
Siteul www.stateofthearts.ro reunește toate materialele realizate în proiect – articole, prezentări de proiecte, de instituții și de organizații, înregistrarea video a dezbaterii, volumul STATE OF THE ARTS în formate e-book, precum și o expoziție virtuală, prin care s-a suplinit proiectul expozițional inițial, care trebuia să se desfășoare pe simezele unui spațiu de expunere real, într-un format care să reprezinte în sine un eveniment unde să se poată urmări o parte dintre conceptele analizate în cadrul proiectului.
“După o primă şi timidă apariţie în anii ‘90 a unei serii de galerii de artă susţinute de diverse instituţii şi fundaţii naţionale şi străine, abia în anii 2000, în a doua jumătate a acestora, un nou val de galerii private, ţinute de tineri profesionişti şi orientate mai degrabă către arta alternativă şi de avangardă îşi fac apariţia şi continuă să funcţioneze şi în prezent.”
Magda Cârneci
“Haosul societal generalizat și momentele dramatice din „perioada de tranziție” (1990-1997) au avut un efect imediat asupra viziunii și menirii artei înspre direcția implicării active în viața socio-politică, conducând la o schimbare de paradigmă în ceea ce privește însuși rolul artei, discursul artistic dobândind în acel moment libertatea și curajul de a fi critic și exorcizant.”: Antigona Silvia Rogozea