Poliţia susţine că o campanie începută recent a convins deja o parte a bucureştenilor să renunţe la obiceiul de a mai da bani cerşetorilor. O parte dintre bucureşteni au început deja să renunţe la obiceiul de a mai da bani oamenilor străzii pe care-i întâlnesc. Autorităţile pun acest fapt pe seama declanşării, în iunie, a campaniei "Prinţ şi cerşetor", o tentativă a Poliţiei Capitalei de a reduce fenomenul de cerşetorie.

Momentul lansării era cum nu se putea mai nimerit. Românii tocmai aflaseră stupefiaţi povestea unui cerşetor care, în doar trei zile „lucrătoare“ prin staţiile de metrou, reuşise să depună la CEC suma de 1.000 de lei. Ce au putut afla oamenii de pe afişele ce-au împânzit Bucureştiul? Că un om al străzii din Capitală ajunge la un venit lunar de aproape 1.000 de euro. Sau, într-o formulare mai apropiată de sistemul american de renumerare al muncii, după numărul de ore lucrate, cerşitul aduce 30 de lei la fiecare 60 de minute.

Demersul autorităţilor de a reduce cerşetoria şi-a găsit sprijin şi în opinia publică. Una dintre poziţiile cele mai vehemente în acest sens este cea a lui Mircea Diaconu, interpretul rolului principal în filmul „Filantropica“, producţie ce tratează chiar problema cerşetoriei. Potrivit acestuia, în Bucureşti, „există o grămadă de persoane, în spatele cerşetorilor, care explotează mila trecătorilor“.

Deşi Codul Penal pedepseşte cerşetoria cu până la trei ani de închisoare, magistraţii preferă să-i „ierte“, în general, pe oamenii străzii reţinuţi, dându-le doar o amendă. Motivul: faptele acestora nu constituie pericol social.

Migraţia cerşetorilor: de la Est la Vest

Potrivit oamenilor legii, aproximativ 1.000 de cerşetori împânzesc străzile din Bucureşti în fiecare zi. Îi vedem în mijloacele de transport în comun de suprafaţă, în metrou, în gări, la colţ de stradă sau la semafor.

„Cei mai mulţi dintre ei joacă un rol foarte bine învăţat. De la «am nevoie de bani pentru operaţie» şi până la mimarea unui handicap, reuşesc să «smulgă» sume impresionante de bani“, spun oamenii legii.

Potrivit acestora, faţă de anul precedent, s-a înregistrat o creştere de 3 la sută a numărului cerşetorilor din Capitală. Aceleaşi statistici mai scot la iveală faptul că, din cei aproximativ 1.000 de oameni ai străzii, peste 55% nu sunt din Bucureşti, cei mai mulţi provenind din judeţul Braşov.

„Harta cerşetoriei“ din capitala României începe din staţiile de metrou situate în centrul oraşului, trece prin Gara de Nord, urcă în Dealul Mitropoliei şi se închide în zona dintre bulevardul Dimitrie Cantemir şi Piaţa Victoriei. „Cerşetorii migrează din zona de Est spre cea de Vest a Capitalei, pentru că majoritatea bucureştenilor merg spre centru, în special dimineaţa. Se plimbă printre maşini şi în doar o oră adună cel puţin 30 de lei“, au adăugat poliţiştii.

CAMPANIE. Acesta este unul dintre afişele cu care poliţiştii au împânzit Capitala, pentru a-i convinge pe bucureşteni să nu le mai ofere bani oamenilor străzii LEGE Teoretic, oamenii străzii riscă până la trei ani de închisoare. Practic, ei sunt amendaţi cu cel mult 500 de lei Poliţiştii duc, de ani buni, un război surd cu cerşetorii pe care încearcă fără succes să-i facă să dispară de pe străzi, din parcări, din staţiile de metrou, din mijloacele de transport în comun ori de pe terasele restaurantelor de lux din Capitală.

„Nu vom avea şanse de izbândă atâta vreme cât legea este de partea lor. Teoretic, Codul Penal pedepseşte cerşetoria cu până la trei ani de închisoare. Practic, însă, magistraţii preferă să-i «ierte» pe inculpaţi cu câte o amendă, întrucât faptele lor nu constituie pericol social, iar penitenciarele sunt şi aşa pline de infractori periculoşi. Drept urmare, există cazuri în care «oameni ai străzii» au fost amendaţi şi de 1.000 de ori. Fiecare!“, spun poliţiştii.

Concret, statisticile arată că prima „în topul“ cerşetorilor care au doborât toate recordurile la capitolul amenzi este o tânără de 26 de ani ce-şi face veacul în Piaţa Dorobanţi, asigurându-şi venituri consistente din «taxele» percepute şoferilor cărora le face rost de un loc de parcare. În doi ani, ea a primit 1.085 de sancţiuni. Locul doi este ocupat de un bărbat care, în aceeaşi perioadă de timp, a acumulat 758 de sancţiuni.

„În stradă îşi asigură, fără prea mari bătăi de cap, un salariu lunar demn de cel al unui director“, spun oamenii legii.

ONG-urile: cerşetoria nu poate fi eradicată

ONG-urile privesc cu neîncredere campania poliţiei privind eradicarea cerşetoriei şi nu-i dau mari şanse de reuşită. „Există două forme de cer- şetorie: cea organizată - şi aici poliţia poate doar să «cureţe la suprafaţă», dar în nici un caz să-i smulgă rădăcinile, pentru că sunt prea adânci - şi cerşetorii întâmplători, care provin din familii dezorganizate“, spune Bogdan Stanciu, directorul filialei din Bucureşti a Asociaţiei Pro Vita.   Pe de altă parte, Mirela Alexe, directorul asociaţiei SamuSocial, e de părere că, sub afişul lipit la metrou care spune: „Dacă aţi ştii că un cerşetor câştigă lunar până la 5.000 de lei, i-aţi mai da bani?“, ar trebui postat un altul cu drepturile cerşetorilor.

„În Bucureşti sunt doar 300 de locuri de adăpostire, iar numărul persoanelor adulte fără adăpost este de 5.000. OK, nu dăm bani cerşetorilor, dar cu ei ce se întâmplă?“, întreabă Mirela Alexe. (Raluca Curteanu) PĂREREA EXPERTULUI Mircea Diaconu: „Filmul «Filantropica» este sub realitate“

Interpretul rolului principal în filmul „Filantropica“, actorul Mircea Diaconu, este de părere că pelicula este mult sub realitate. „Am devenit un fel de expert în cerşetorie. După ce am făcut filmul «Filantropica», nu am mai dat niciodată bani pe stradă. Scenariul a fost absolut strălucit, dar filmul este sub realitate. Există o industrie a milei foarte bine organizată; fiind o meserie la fel de veche ca prostituţia, a avut timp să se şlefuiască. Noi nu am găsit încă toate mijloacele prin care se practică cerşetoria. I-am zis odată unui cerşetor foarte insistent: «N-ai văzut „Filantropica“?». «Ba da». «Atunci, cum crezi că aş putea să-ţi dau eu ţie bani?!». «Mă scuzaţi, să trăiţi». Nici măcar sutana preoţească nu cred că a scăpat. Există o grămadă de persoane, în spatele cerşetorilor, care explotează mila trecătorilor. Un singur lucru e de făcut: să nu dăm. Fenomenul există în principal în oraşele mari, deşi împărţirea geografică a felului în care se moare de foame este egală“, a declarat Diaconu, care este şi partener alături de Organizaţia „Salvaţi Copii“ în campania declanşată de poliţie împotriva cerşetoriei. ADAPTARE

Statele europene adoptă legi anticerşit

Invazia est-europenilor, în special după extinderea UE, a adus în statele occidentale un fenomen mai puţin cunoscut - cerşetoria - şi a determinat autorităţile să ia măsuri pentru a-l combate. Două oraşe din Italia, Veneţia şi, recent, Verona, au adoptat legi împotriva cerşitului. Cei care încalcă legea vor pierde toţi banii obţinuţi din cerşit şi sunt pasibili de o amendă de până la 50 de euro în Veneţia şi 100 de euro în Verona. La începutul acestui an şi autorităţile din Viena au anunţat că doresc să interzică cerşitul şi să-i ajute pe copiii est-europeni, mulţi dintre ei români sau bulgari, astfel încât aceştia să nu mai fie nevoiţi să-şi câştige existenţa pe străzi. Recent, a fost rândul partidelor norvegiene să ceară interdicţia totală a cerşetoriei, dar organizaţiile pentru drepturile omului au reuşit să amâne adoptarea proiectului. Ceva mai determinaţi, finlandezii exasperaţi de numărul mare de cerşetori minori, mulţi dintre ei români, au avertizat că autorităţile îi vor expulza pe părinţi şi vor recurge la internarea copiilor în centre sociale, în scopul de a-i proteja. (Flavius Toader)