Peste 10.000 de elevi au picat Bac-ul, iar experţii încearcă încă să identifice cauzele. Slaba lor pregătire şi convingerea că pot obţine un loc de muncă bazându-se pe noroc sunt două dintre ele.
Profesorul Marian Staş, coordonator al programului educaţional "Liderii mileniului trei" , a întocmit petru Business magazin o analiză SWOT, care are la bază interactiunea cu mii de elevi în peste 10 ani de activitate. "Ceilalţi sunt de vină pentru insuccesul meu: şcoala nu ne lasă să copiem" Astfel, Staş a observat că un tânăt cu vârsta curpinsă între 18-19 ani care nu a obţinut o notă de trecere la examenul de bacalureat are mai multe trăsături dominante: este şmecher şi crede că poate să fenteze pe oricine, fiind tentat să copieze şi să chiulească. De asemenea, nu ştie foarte multă carte şi nu are rezistentă la efort şi stres. El e convins că ceilalţi sunt de vină pentru ce i se întâmplă şi e supărat că nu i se permite să copieze. Deficit de inteligenţă emoţională Tot printre caracteristicile dominante ale elevului cu eşec la bac se numără agresivitatea nejustificată, teama de provocările reale şi frica de a-şi asuma consecinţele anumitor decizii. Gradul redus de autocunoaştere şi control, precum şi capacitatea redusă de automotivare, conduc la o slabă capacitate de a empatiza cu cei din jur. Marian Staş atrage atenţia asupra rezultatelor de la examenul de bacalureat, despre care spune că sunt doar vârful unui aisberg pe care îl numeşte "deficit acut de inteligenţă emoţională" . Peste 100.000 de respinşi la BAC, în ultimii doi ani Examenul maturităţii din ultimii doi ani a consemnat recorduri negative în privinţa numărului celor care au reuşit să obţină o notă de trecere. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţie, numărul participanţilor respinşi a trecut de pragul de 10.000. În ceea ce priveşte cifrelor oficiale, există o strânsă legătură între introducerea sistemelor video de supraveghere din timpul examenului şi rezultate dezastruoase de la examen. La angajare, se bazează pe rude În ceea ce priveşte şansele de angajare pe care le au tinerii fără diplomă de bacalaureat, există două variante semnificative, mai arată Staş. Prima dintre ele este "varianta tehnică" , prin care tinerii se pot angaja cu ajutorul rudelor "pe undeva" , dar făcând meserii catalogate drept "munci de jos" . Cea de-a doua este "schimbarea adaptivă" şi presupune angajarea reală a tinerilor aflaţi în cauză, dar printr-un proces profund de creştere umană şi profesională, soldată cu o carieră profesională.