Profesorul care i-a împrumutat calitățile sale lui Sherlock Holmes

Arthur Ignatius Conan Doyle (foto) s-a născut la 22 mai 1859, la Edinburgh, Scoţia, tatăl său provenind dintr-o familie prosperă.

În familia sa erau, însă, puţini bani şi cu atât mai puţină armonie din cauza exceselor şi comportamentului dezordonat al tatălui său, care suferea de alcoolism.

La 9 ani, rudele bogate ale familiei l-au trimis la un internat iezuit din Anglia. În acei ani dificili, Arthur a devenit conştient de faptul că avea talent la povestit.

Deseori se afla înconjurat de colegii săi care ascultau şi se minunau de poveştile uimitoare pe care le inventa.

A absolvit în 1876, la vârsta de 17 ani. Arthur s-a decis să urmeze o carieră medicală. În anii de studenţie, persoana care l-a impresionat şi influenţat cel mai mult a fost unul dintre profesorii săi, dr. Joseph Bell, un maestru al observaţiei, logicii, deducţiei şi diagnosticului.

Toate aceste calităţi s-au regăsit ulterior în persoana celebrului detectiv Sherlock Holmes.

Chirurg

În 1881 a obţinut licenţa în medicină şi chirurgie. Cu acest prilej, a scris un scheci plin de umor, intitulat „Licensed to Kill”.

S-a angajat ca ofiţer medical pe vaporul cu aburi   Mayumba”, care naviga între Liverpool şi coasta de vest a Africii. Nemulţumit, la întoarcere şi-a dat demisia.

Ulterior, s-a îndreptat spre Portsmouth, unde şi-a deschis propriul cabinet.

În următorii ani, tânărul şi-a împărţit timpul între a fi un bun doctor şi a deveni un scriitor recunoscut.

În august 1885, s-a căsătorit cu tânăra Louisa Hawkins, cu care a avut doi copii, pe Mary şi Kingsley.

Sherlock Holmes şi Dr. Watson

În martie 1886, Conan Doyle a început să scrie romanul care i-a adus recunoaşterea mult-dorită. Iniţial s-a numit „A Tangled Skein”, Sheridan Hope şi Ormond Sacker fiind cele două personaje principale.

Doi ani mai târziu, romanul a fost publicat în Beeton's Christmas Annual, sub titlul „A Study in Scarlet”, cu nemuritoarele personaje - detectivul Sherlock Holmes şi Dr. Watson.

A urmat romanul istoric de aventură „Micah Clarke!” (1889), preferatul autorului, care s-a bucurat de aprecieri, astăzi uitat.

În aceeaşi perioadă, a scris o poveste stranie despre viaţa de apoi a trei călugări budişti intitulată „The Mystery of Cloomber”, care a marcat fascinaţia autorului pentru paranormal şi spiritualism.

Surprinzător, în acel moment, Conan Doyle era un scriitor mai cunoscut în Statele Unite ale Americii decât în Regatul Unit.

În august 1889, Joseph Marshall Stoddart, editorul şef al revistei lunare "Lippincott" din Philadelphia a sosit la Londra pentru a lansa ediţia britanică a revistei sale. L-a invitat pe Conan Doyle la o cină la elegantul Hotel Langahm (deseori amintit în poveştile cu detectivul Sherlock Holmes) şi i-a cerut să scrie o nuvelă, care a fost publicată în Anglia şi în SUA, în februarie 1890.

Romanul „The Sign of Four” a contribuit la aşezarea lui Sherlock Holmes şi a creatorului său, Arthur Conan Doyle, pentru totdeauna în analele literaturii.

Reprezentatul său A. P. Watt a încheiat un acord cu revista „The Strand” pentru a publica aventurile lui Sherlock Holmes.

„Imaginea” lui Holmes a fost creată de ilustratorul Sidney Paget, avându-l drept model pe fratele său Walter. Această colaborare a durat multe decenii şi a contribuit la recunoaşterea mondială a autorului, a revistei şi a artistului.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric