Autorităţile locale şi producătorii din Arad vor să îşi protejeze produsele tradiţionale la nivel european. Pe listă sunt înscrise 20 de produse, care intră în procedurile de atestare, prin intermediul Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti.
Pita pe vatră de Pecica, tăiţei de casă de Pecica, tocăniţa de casă de Pecica, salamul de Nădlac, cârnaţii de Nădlac, slănina de Nădlac, şunca de Nădlac, tortul de grilaj de Nădlac, ceapa de Vinga, ciocolata de Vinga, varza de Socodor, mnere (dulceaţă – n.r.) de prune de Aldeşti, ţuica de prună din Ţara Zărandului, ţuica de mere din Ţara Zărandului, vinarsul de struguri din Ţara Zărandului, răcia de prune de Aldeşti, ţuica de Chisindia, cadarca de Miniş, mustoasa de Măderat sau Roze-ul de Miniş sunt produsele tradiţionale pe care arădenii le văd protejate la nivelul Uniunii Europene. Despre pita de Pecica, localnicii spun că era trimisă, zilnic, la Bucureşti pentru fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu.
Magiunul de Topoloveni, protejat la nivel naţional
Produsele au fost puse pe listă azi, la Arad, la întâlnirea dintre Lucia Romanescu, directorul Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti, prefectul Călin Bibarţ şi şi Adam Alda, directorul executiv adjunct din cadrul Oficiului Judeţean de Consultanţă Arad, după care au urmat întâlniri cu producătorii.
„Dorinţa noastră este de a păstra şi promova aceste produse, pentru că, dacă pierdem produsul autentic, nu avem cum să îl mai recuperăm peste ani de zile. Ca arădeni, avem datoria să ne luptăm pentru a promova în toată lumea produsele specifice judeţului Arad”, a spus Călin Bibarţ, prefectul judeţului Arad.
Încurajaţi cu beneficii „În România nu există nici un produs protejat la nivel european. Există un produs care are protecţie la nivel naţional şi se află acum în procedură de obţinere a protecţiei la nivel european. Este magiunul natural de Topoloveni, care a obţinut, în 13 februarie, protecţia la nivel naţional. În momentul de faţă se află în procedură mai multe produse, din toate gamele... avem discuţii cu producătorii de salam de Sibiu, cu producătorii de cârnaţi de Pleşcoi, cu producătorii de virşli, care sunt localizaţi în Hunedoara, Alba şi Timişoara. Pe lactate suntem în discuţie cu Napolact pentru protecţia brânzei de Năsal şi am avut contacte cu federaţiile crescătorilor de ovine în vederea protecţiei unor produse de lactate cum ar fi telemeaua şi brânza de burduf în coajă de brad, care e un produs specific zonei montane“, a declarat Lucia Romanescu.
Potrivit oficialului, toţi producătorii care îşi vor atesta produsele la nivel european vor beneficia de o serie de facilităţi, tocmai pentru a fi încurajaţi în demersul lor. Lucia Romanescu e de părere că protecţiile obţinute fac o foarte bună reclamă zonei geografice, iar toate acestea aduc prosperitate şi sunt o garanţie de calitate.
Autorităţile române au identificat peste 2.000 de produse tradiţionale din aproximativ 60 la sută din teritoriul ţării. Pentru derularea procedurilor de atestare, reprezentaţii administraţiilor au în vizor încheierea de parteneriate cu ţările care au experienţă în domeniu, precum Franţa sau Austria.