Braşovenii s-au înghesuit astăzi la primul Tîrg Slow Food organizat în oraş. Preparatele specifice Sărbătorilor Pascale, cum ar fi drobul, jumările sau cozonacii, s-au vândut ca pâinea caldă. Cumpărătorii sunt aşteptaţi şi mâine, între orele 10.00 şi 19.00.

La Târgul Slow Food din Braşov participă în jur de 20 de producători, majoritatea din Braşov. Oferta lor cuprinde de la produse de carmangerie la zeci de feluri de brânzeturi, pălincă, sucuri naturale sau turtă dulce. Cozonacii (15 lei/kg), drobul (30 lei/kg), produsele de carmangerie, mai ales cele din carne de oaie sau miel şi brânzeturile au fost la mare căutare, unii producători epuizându-şi stocurile în numai câteva ore.

”La unii este mai scump, la alţii mai ieftin decât la piaţă, dar mi s-a părut acceptabil, mai ales la produsele tradiţionale româneşti. Am luat cam de 400 de lei, mai de toate”, spune pensionarul Ion Mar. 

Păstrăvi afumaţi în conuri de brad

Alexandru Simion a venit din Recea (zona Făgăraş), cu păstrăvi crescuţi în apa Berivoiului.

”Recoltăm păstrăvii din păstrăvăria proprie, îi eviscerăm, apoi se spală bine şi se pun la saramură 12 ore. După ce se scot de la saramură, se şterg bine şi se pun la afumat, între 24 şi 48 de ore. Se recomandă fumul din lemn de nerăşinoase. Pentru acest târg însă l-am preparat în fum de conuri de brad, potrivit unei metode vechi de conservare. De obicei se păstrează în hârzobi de brad (legături din cetină, care învelesc peştele -n.r.)”, spune Alexandru Simion. Un kilogram de păstrăv afumat costă 40 lei

Magiunul de Topoloveni, prima „denumire protejată naţional“

Magiunul natural de prune, făcut la Topoloveni după o reţetă veche de aproape 100 de ani, este prima marcă românească certificată ca „denumire protejată naţional“, iar cu ajutorul Oficiului Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER), cu sediul în Braşov, va fi certificat şi la nivel european, ca „indicaţie greografică protejată“.

„Reţeta este din 1914 şi se respectă întocmai. Magiunul este făcut din patru soiuri de prune, fierte cam opt - zece ore în cazane cu pereţi dubli, la abur. Nu conţine niciun fel de conservanţi şi, oricît de greu de crezut, nici zahăr adăugat de noi“, a spus Diana Stănciulov, reprezentantul producătorului.

”Ca la mama acasă”

Cozonacii ”ca la mama acasă“ de la Criţ (Sighişoara) s-au vândut şi ei foarte bine. De altfel, standul producătorilor din Criţ abunda şi în mezeluri şi brânzeturi de capră. Brânză iute cu nucă, cârnaţi iuţi de capră cu brânză de capră, brânză de capră cu chimion sau cu ardei sunt câteva dintre produsele ”pregătite după reţetă proprie, după experienţa participării soţului la mai multe târguri Slow Food, mai ales în Italia“, potrivit producătorului Elena Suciu.