Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare avertizează cu privire la efectele adverse ale unei posibile taxe pentru băuturile răcoritoare.
De fiecare dată când se pune problema acoperirii unui deficit bugetar, taxarea băuturilor răcoritoare revine în atenția guvernanților ca și cum ar fi o soluție universală de tratare a golurilor din buget, fără a fi luate în considerare consecințele negative în lanț ale unei astfel de inițiative, cu atât mai puțin caracterul profund discriminatoriu al acesteia. De fapt, o acciză pe zahar riscă să taxeze consumatorii, un sector economic care este un bun contribuabil la bugetul de stat și economia în ansamblu.
„Privim cu îngrijorare cum sectorul nostru este din nou vizat, deși am fost afectați în ultimul an de o serie de măsuri discriminatorii, care au dus la o scădere graduală a pieței. Cea mai recentă măsură de acest gen, introdusă cu doar 6 luni în urmă, este mărirea cotei de TVA de la 9 la 19% și care se aplică doar pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. Această măsură profund discriminatorie a determinat deja o scădere a pieței de aproximativ 6% și o nouă taxă adresată doar producătorilor de băuturi răcoritoare pune o presiune greu de gestionat de către orice companie. Credem că un set de măsuri eficiente și sustenabile pe termen lung se poate adopta doar prin consultarea sectoarelor implicate, ținând cont de impactul măsurabil al fiecărei inițiative Doar în felul acesta ar aduce beneficii tuturor, inclusiv consumatorilor, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pentru întregul lanț valoric al industriei agroalimentare și mediul de afaceri.”, a declarat Alice Nichita, președinte ANBR.
Consumatorii, primii afectați
Posibila suprataxare a băuturilor răcoritoare cu zahăr în contextul noilor ajustări fiscale analizate de Guvern se va resimți direct în buzunarul consumatorului.
Dupa mărirea din ianuarie a cotei de TVA de la 9 la 19% pentru băuturile răcoritoare, o nouă majorare a prețurilor va crea presiuni majore asupra buzunarului consumatorilor, deja puternic afectat de inflația aflată la cote îngrijorătoare. Impactul direct al unei posibile accize va determina o creștere directă a prețului mediu pe litru la raft între 20-25% și până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2.5l. Mai exact, creșterea directă a prețului înseamnă +14 puncte procentuale față de rata medie actuală a inflației din România și +5 puncte procentuale peste rata medie a inflaței din industria alimentară.
Penalizarea unei industrii care contribuie substanțial la bugetul de stat și a întregului lanț de valoare, cu impact pe termen lung în ecomonie
Sectorul de băuturi răcoritoare, ca parte a industriei alimentare, reprezintă o componentă importantă a economiei naționale. Impunerea unei noi taxe ar penaliza o industrie cu o rată foarte bună a colectării taxelor și impozitelor și care a susținut demersurile întreprinse de autorități în ceea ce privește reducerea considerabilă a aspectelor ce țin de practicile evazioniste. Impactul negativ se va reflecta, pe termen lung, asupra întregului lanț de valoare și asupra economiei în ansamblu, ceea ce face ca această măsură să fie una totalmente disproporționată. Concret, vorbim despre:
- Scăderea unuia dintre cele mai performante sectoare economice din România – în contextul creșterii cotei de TVA în ianuarie de la 9% la 19% doar pentru băuturile răcoritoare (indiferent dacă au zahăr sau îndulcitori), cumulate cu o posibilă acciză pe zahăr, poate exista o scădere cu aproximativ 20% a pieței de băuturi răcoritoare.
- Reducerea veniturilor virate la bugetul de stat - estimăm o scădere a volumelor de vânzări care va conduce la o diminuare cu 52 milioane euro a TVA-ului achitat la bugetul de stat, la care se adaugă scăderea pe lanțul de valoare a taxelor și impozitelor plătite, pornind de la furnizorii de materii prime (ingrediente, ambalaje), partenerii comerciali, până la industria Horeca. În perioada 2017-2020, industria de băuturi răcoritoare a contribuit direct la bugetul de stat cu peste 416 milioane euro reprezentând TVA și impozite indirecte, conform unui studiu din 2022 efectuat de Deloitte România.
- Efectele negative vor fi resimțite de întregul lanț de valoare, de la fermierii care cultivă sfecla de zahăr în România, până la magazine, baruri și restaurante, inclusiv prin pierderi de locuri de muncă. În perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă, prin efect direct, indirect și indus.
- Scaderea contribuției totale în economie, prin impactul asupra cifrei de afaceri. În perioada 2017-2020, contribuția industriei la economia națională s-a ridicat la peste 3,65 miliarde euro, din care peste 1 miliard de euro valoare adaugată brută directă.
- Diminuarea investițiilor. Lipsa predictibilității, a transparenței decizionale și a consultării în ceea ce privește ajustarea regimului fiscal din România, o abordare constantă în ultimii ani, poate conduce la suspendarea investițiilor planificate. Nivelul investițiilor implementate în ultimii ani nu va mai putea fi menținut. Mai mult, forța de muncă va fi adaptată conform constrângerilor pieței. Amintim, totodată, faptul că întreaga industrie a băuturilor răcoritoare realizează deja investiții semnificative de ordinul sutelor de milioane de euro, pentru a dezvolta în parteneriat cel mai mare proiect de sustenabilitate din România – Sistemul de Garanție Returnare (SGR) – un sistem organizat și finanțat integral de către industria responsabilă.
O măsură profund discriminatorie
O astfel de taxare continuă să aibă un caracter profund discriminatoriu, în raport cu alte categorii de produse care conțin zahăr - atât timp cât nu adresează tot aportul de zahăr din dietă. Cantitatea de zahăr și aportul caloric adus de acesta în dietă este același, indiferent de forma solidă sau lichidă a produsului. Nu există nicio diferență între zahărul din băuturi și zahărul din alimente sau zahărul care este pe lista alimentelor esențiale în OUG de combatere a creșterii excesive a prețurilor la alimente.
Totodată, s-ar mări și mai mult dezechilibrul concurențial în piață, unde categorii de produse direct concurente au rămas la cota redusă de TVA de 9% și fără taxare suplimentară. Această măsură nu ține cont de recomandările instituțiilor internaționale cu privire la măsurile de reformă fiscală necesare în România, în special în ceea ce privește regimul de TVA (eliminarea/reducerea categoriilor care beneficiază de cote reduse; creșterea ratei de conformare/colectare TVA).