Marian Sîntion, fost procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și cunoscut pentru destructurarea clanului Cămătaru, a făcut dezvăluiri explozive cu privire la influențele din interiorul procuraturii române. Într-un interviu recent, Sîntion a discutat despre „procurorii cu dublă comandă”, adică acei procurori care, în paralel cu funcția oficială, au colaborat cu serviciile secrete, în special Serviciul Român de Informații (SRI), contribuind astfel la dezvoltarea unui „câmp tactic” în justiție.
Procurori cu dublă comandă. Mecanismul prin care justiția a fost influențată de structurile de putere
Această dualitate de comandă a permis infiltrarea factorilor de putere executivă, politică și a structurilor de informații în magistratură, creând un climat în care abuzurile au devenit parte integrantă a sistemului, susține Sîntion. Fostul procuror afirmă că sistemul a fost afectat în așa măsură încât nu doar credibilitatea procuraturii a avut de suferit, ci și cea a instanțelor de judecată.
Ce statut are, de fapt, un procuror
Sîntion a pledat pentru eliminarea procurorilor din categoria magistraților, considerând că astfel aceștia ar fi mai ușor trași la răspundere pentru abuzuri. În prezent, procurorii beneficiază de statutul de magistrat, ceea ce le oferă protecție împotriva acțiunilor de tragere la răspundere. Potrivit lui Sîntion, această protecție a permis comiterea de abuzuri de către procurori, protejați de statutul lor juridic.
„Procurorul nu este magistrat. El are statut de magistrat acordat prin prisma efectului legii. Datorită acestui statut, a făcut foarte multe lucruri care ne-au adus în situația în care suntem astăzi”, a explicat Sîntion, pentru luju.ro.
În plus, fostul procuror subliniază că dubla comandă a unora dintre procurori și influența serviciilor de informații asupra acestora au condus la o lipsă de practică unitară în justiție. Deși Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ar fi trebuit să lămurească această problemă, Sîntion consideră că nu s-a făcut nimic concret pentru a clarifica și soluționa această situație gravă.
Sursă: Oleg Dudko | Dreamstime.com
Un nou proiect de lege îi vizează pe procurori
Sîntion lucrează în prezent la un proiect de lege menit să modifice statutul procurorilor, propunând eliminarea acestora din categoria magistraților, ceea ce ar permite o mai mare responsabilizare a acestora pentru acțiunile lor. El subliniază că Ministerul Public, în special în ultimele două decenii, a devenit un canal prin care structurile de informații și-au consolidat influența în justiție.
„Si, da, eu cred ca Ministerul Public a reprezentat poarta prin care structurile de informatii au intrat in magistratura. Si acum este foarte greu de destelenit aceasta situatie. Este foarte greu mai ales pentru judecatorii de profesie sa accepte o astfel de situatie.
Asta este un alt considerent pentru care nici nu putem sa avem o practica unitara: pentru ca sunt procurori care au dubla comanda. Legat de aceasta situatie nu se face nimic. Iar toate ar fi trebuit sa plece in primul rand de la Consiliul Superior al Magistraturii si de la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care ar fi trebuit sa lamureasca lucrurile astea”, a mai declarat acesta.
Această situație este dificil de remediat, afirmă Sîntion, deoarece implică o restructurare profundă a relațiilor dintre procurori, judecători și serviciile de informații. Totuși, o astfel de schimbare ar putea contribui la restabilirea încrederii în sistemul de justiție și la prevenirea abuzurilor care au marcat ultimii ani.
Totodată, Marian Sîntion dezvăluie o realitate tulburătoare în interiorul sistemului judiciar român, oferind o perspectivă asupra modului în care serviciile de informații au influențat direct funcționarea justiției prin intermediul procurorilor. Proiectul său de lege are potențialul de a aduce schimbări semnificative în acest domeniu, dacă va fi implementat.