Un articol din presa albaneză scrie despre riscurile care ar putea duce la izbucnirea unui nou război în Balcani, subliniind că evoluțiile din regiune au cunoscut recent o înrăutățire.
În timp ce aliații Ucrainei poartă dispute cu privire la modul în care ar putea să ajute țara în lupta cu forțele lui Vladimir Putin, la o altă graniță a NATO problemele nerezolvate necesită și ele mai multă atenție, notează ziarul albanez Gazetashqiptare.
Înrăutățirea situației
Balcanii sunt de mult timp un cuvânt reprezentativ pentru instabilitatea politică și etnică, dar lucrurile o cunoscut recent o nouă înrăutățire.
Tensiunile au escaladat începând din vară, după ce autoritățile kosovare le-au spus sârbilor care locuiesc în țară că trebuie să adopte aceleași cărți de identitate și plăcuțe de înmatriculare locale pentru mașinile lor, la fel ca majoritatea albaneză.
Preşedintele sârb Aleksandar Vučić a încercat în ultimele zile ale lunii decembrie să dezamorseze situaţia după ce locuitorii din nordul Kosovo au blocat drumurile şi au avut confruntări cu poliţia.
Dintr-o mică scânteie
Pentru cei străini de acest subiect, problema poate părea neimportantă, dar o scânteie mică poate deveni cu ușurință un foc dezlănțuit.
Un diplomat de la Belgrad, care a cerut păstrarea anonimatului întrucât nu este autorizat să vorbească în mod oficial, a spus că este șocant să vezi cum Europa cochetează cu un al doilea conflict în ultimele luni.
Un alt diplomat, de această dată din capitala Kosovo, Pristina, a declarat că barajele rutiere sunt similare cu tensiunile dintre Croaţia şi Serbia din timpul războiului din 1990.
Vučić, susținut de Putin, a fost acuzat în trecut de oponenții săi că a alimentat inflamarea situației în Kosovo. El a descris ultimele nopți din decembrie drept unele dintre cele mai grele din viața lui. ”Ar fi putut să ne ducă la un dezastru total”, a spus el într-un interviu acordat la reședința sa de la Belgrad în data de 17 ianuarie. ”Am fost foarte îngrijorat".
Rănile nevindecate
Avertismentele cu privire la ceva mai grav care s-ar putea întâmpla sunt o amintire a rănilor nevindecate din conflictul anterior din Europa – și nu este întâmplător că ele au revenit în timpul războiului din Ucraina, declanșat cu aproape un an în urmă.
În condițiile în care Uniunea Europeană, NATO și Rusia sunt preocupate de războiul din Ucraina, premierul kosovar Albin Kurti a întreprins măsuri pe care predecesorii săi nu le-au îndrăznit niciodată, temându-se de consecințe.
Serbia, între timp, a încercat să facă acrobații în relațiile cu Europa și Rusia, care au devenit tensionate de la începutul războiului.
„Vučić este slăbit pentru că vechiul său aliat, Putin, este angrenat în război, iar Kosovo este, de asemenea, slăbit pentru că nu există loc pe agenda europeană pentru alte probleme în afară de război”, spune Zarko Puhovski, profesor de științe politice la Universitatea din Zagreb. „Tensiunile care au început în urmă cu câteva luni au revenit la status quo și acest lucru este foarte îngrijorător”, adaugă el.
Cea mai instabilă parte a Europei
Balcanii – cea mai instabilă parte a Europei – își afișează multe dintre vechile caracteristici. Bosnia-Herţegovina rămâne paralizată ca urmare a administrației tripartite rezultate din acordul de pace din 1995, iar aliatul lui Putin care conduce entitatea sârbă continuă să ameninţe cu secesiunea.
Muntenegru, care a aderat la NATO în 2017, este acum considerat un regim hibrid de organizația Freedom House, cu sediul la Washington.
În Kosovo, menținerea păcii, care oricum este una fragilă, este o problemă complicată. Serbia consideră Kosovo ca fiind o provincie a sa, leagănul națiunii sale – exact la fel cum consideră Putin Ucraina.
Tensiunile dintre majoritatea albaneză din Kosovo și cei aproximativ 100.000 de sârbi care încă mai trăiesc acolo, în special în partea de nord, dintr-o populație totală de 1,8 milioane, s-au intensificat după campania de bombardare condusă de NATO în 1999 care a alungat armata lui Slobodan Milosevic. Reconcilierea a ajuns în impas în 2008, când guvernul de la Pristina și-a declarat unilateral independența față de Serbia.
Îndemnuri „de reducere a riscului”
Crearea statului-națiune Kosovo a fost susținută de aproximativ jumătate din lume, inclusiv de SUA și de toți membrii UE, cu excepția a cinci state. Nu a fost susținută însă de Serbia, Rusia și China.
Atât pentru Kosovo, cât și pentru Serbia, obiectivul final este aderarea la UE. Bruxelles-ul a spus clar ambelor țări că progresul depinde de capacitatea lor de a îmbunătăți relațiile dintre ele. Trimișii speciali au revenit la întâlniri pentru a accepta un nou pact de pace elaborat de UE.
Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a declarat pe 23 ianuarie că ajungerea la un acord este singura modalitate de a „rupe cercul vicios al crizei din teritoriu și de a reduce riscul unei escaladări ulterioare”.
Vučić le-a spus reporterilor în aceeași zi că Serbia trebuie să ia în serios această problemă.
Poate că nu pare ceva iminent. Cei aproximativ 3.800 de militari NATO staționați în Kosovo sunt încă necesari pentru a menține o pace din ce în ce mai șubredă, după cum au arătat evenimentele recente. „Această situație poate dura ani de zile”, spune Puhovski, academicianul croat. „Și totul depinde dacă unii „fără minte” declanșeacă ceva mult, mult mai rău”, subliniază el.
Lideri cu substraturi politice care se bat cap în cap
În plus, cele două țări sunt conduse de lideri cu substraturi politice care se bat cap în cap. Vučić, în vârstă de 52 de ani, fost ministru al informațiilor în timpul lui Milosevic, și-a consolidat poziția în Serbia printr-o victorie zdrobitoare în alegerile de anul trecut. El a menținut cu iscusință un echilibru între interesele contradictorii ale Serbiei, continuând să facă pași pe calea spre UE, dar păstrând în același timp și ușa deschisă pentru Rusia. Însă o asemenea situație a devenit mai serioasă de la declanșarea războiului din Ucraina.
Președintele sârb a denunțat invazia lui Putin, dar a refuzat să se alăture eforturilor UE de a impune sancțiuni, iar guvernul său de la Belgrad menține legături cu Rusia.
Kurti, în vârstă de 47 de ani, un stângist radical care a fost cândva prizonier politic în Serbia, s-a opus acordului UE existent între Kosovo și Serbia din 2013. În al doilea mandat de prim-ministru, el a stabilit drept prioritate consolidarea suveranității Kosovo – chiar dacă acest lucru înseamnă o continuare a confruntării cu sârbii.
Lideri ai unor partide rivale din Kosovo l-au criticat pentru că a incitat la proteste, considerându-l imprevizibil. Cel mai recent exemplu a fost demersul lui de a insista asupra problemei plăcuțelor de înmatriculare și a cărților de identitate.
„Ne-ar duce în prăpastie”
Sârbii, sfidători, au ridicat baraje rutiere în partea de nord a Kosovo, care primește sprijin financiar de la Belgrad și unde rezidenții folosesc pașapoarte sârbești, precum și moneda sârbă, dinarul.
Pe 27 decembrie și în ziua următoare, Vučić s-a aflat în Raska, un orășel din Serbia, la nord de orașul divizat Mitrovica din Kosovo.
Populația locală sârbă a ascultat apelul său de a înlătura toate blocajele rutiere, chiar dacă tensiunea rămâne de 10 ori mai mare decât de obicei, a spus el într-un interviu la Belgrad câteva săptămâni mai târziu, notează in.gr
Regiunea trebuie să rămână pașnică, a subliniat el, altfel „orice altceva ne-ar duce în prăpastie”. Acestea sunt și cuvintele cu care publicația albaneză gazetashqiptare.al își încheie articolul.
(Traducerea Rador)