Probioticele sunt microorganisme vii care sunt înghiţite de milioane de oameni pentru a restabili ecosistemul intestinal după o doză de antibiotice. Deşi părea a fi un adevărat panaceu, s-a descoperit că tratamentul cu astfel de medicamente are efecte secundare negative.
Pentru a afla ce se întâmplă cu adevarat în intestin atunci când oamenii înghit probiotice, imunologul Eran Elinav de la Institutul Weizmann de Ştiinţă din Israel şi colegii săi au prelevat microbiotă (ansamblul microorganismelor care populează un ecosistem sau un habitat) de la voluntari sănătoşi, folosind direct endoscopii şi colonoscopii. Majoritatea cercetărilor microbiome se bazează pe eșantioane de fecale din care provin microbii intestinali.
Apoi au hrănit 15 dintre voluntari fie cu un supliment probiotic disponibil comercial, fie cu un placebo, mai precis cu un medicament inactiv, prescris în scopuri experimentale.
Rezultate surprinzătoare
Rezultatul a fost uimitor. Medicii au descoperit că nu se pot baza pe probe de fecale ca un indicator a ceea ce se întamplă în interiorul intestinului. „Este inexact, este greşit să tragem concluzii în felul acesta”, spune Eran Elinav.
De asemenea, cercetările au dus la concluzia că probioticele s-au colonizat în tractul gastrointestinal la unele persoane, în timp ce la alţii acestea au fost expulzate de organism. „Unii oameni acceptă probiotice în intestin, în timp ce alții le evacuează”, spune Elinav. Medicii au descoperit, astfel, că modelele de colonizare probiotice sunt strâns legate de particularităţile individului. În concluzie, ideea că oricine poate beneficia de un probiotic universal cumpărat de la supermarket este empiric greșit, spune el.
Perturbări puternice
În continuare, cercetătorii au măsurat ceea ce se întâmplă cu microbiomul persoanelor care iau probiotice în speranța de a-și restabili flora intestinală după antibiotice. Douăzeci și unu de voluntari au urmat un curs identic de antibiotice și au fost, apoi, repartizați în trei grupuri. Microbiomul primului grup a fost lăsat să se refacă singur, în timp ce al doilea grup a primit probiotice. Cel de-al treilea grup a fost tratat cu o doză de propriul microbiom pre-antibiotic printr-un transplant de microorganisme din fecale.
Efect advers neştiut
Bacteriile din probiotice s-au colonizată rapid în intestinul tuturor celor din grupa a doua. Cu toate acestea, cercetătorii au fost surprinşi să afle că acest lucru a împiedicat revenirea microbiomei normale a persoanelor timp de şase luni! „Probioticele au împiedicat microbiomele originale să se întoarcă la starea inițială”, spune Elinav. „A fost foarte surprinzător și alarmant pentru noi. Acest efect advers nu a fost descris până în prezent.”
Efectul opus a fost observat la pacienții cărora li sa administrat o doză de microbiom din fecale. Microbiomul lor intestinal nativ a revenit la normal în câteva zile.
Obezitate, alergii şi inflamaţii
Deși cercetătorii nu au măsurat impactul clinic al tulburării microbiome prelungite, studiile anterioare au găsit o legătură între întreruperea microbilor intestinului și obezitate, alergii și inflamații. „Este potențial dăunător”, spune Elinav. Mesajul este că formula probioticelor, pentru a fi eficientă, trebuie să fie adaptată individual, de la caz la caz.
Bacteriile rezistente la antibiotice vor ucide milioane de oameni
Cei mai mulţi români folosesc antibiotice încă de la primele simptome de răceală, iar din acest motiv a crescut periculos de mult rezistenţa microbiană la acest tip de medicament. Dacă mai adăugă şi faptul că specialiştii au atras atenţia că bacteriile ar putea ucide în următorii ani 2,4 milioane de oameni din întreaga lume, - pe măsură ce devin tot mai rezistente la antibiotice – atunci putem spune că problema este cât se poate de gravă.
Autorităţile din România încearcă să ia măsuri în această privinţă. La propunerea Ministerului Sănătății a fost aprobată o Hotărâre de Guvern care prevede înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene (CNLRA). Este vorba despre o structură care are ca scop elaborarea și monitorizarea activităţii de aplicare a Strategiei Naționale privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creşterii rezistenței microbiene la antibiotice a populaţiei şi animalelor şi prevenirea răspândirii microorganismelor rezistente la nivel național.
Cercetarea medicală, orientată spre rezistența la antimicrobiene
Cu alte cuvinte, vor fi puse în aplicare activităţi pentru informarea publicului larg privind utilizarea judicioasă a antibioticelor și riscurile legate de utilizarea necorespunzatoare a acestora. De asemenea, se are în vedere orientarea cercetării medicale spre rezolvarea problemelor de sănătate publică aferente rezistenței la antimicrobiene şi va fi demarată o campanie de prevenire a extinderii rezistenței microorganismelor la antimicrobiene, prin utilizarea raţională a antibioticelor în scopul limitării transmiterii germenilor multirezistenți la antibiotice.
“Boala modernă” va ataca agresiv
Un studiu recent arată faptul că aproximativ 1,3 milioane de oameni din Europa ar putea muri în următorii 30 de ani din cauza infecțiilor provocate de bacteriile rezistente la antibiotice. „Boala modernă”, așa cum o numesc oamenii de știință, va ataca atât de agresiv, încât până și o operație banală precum cezariana ar putea fi fatală. Una dintre cele mai cunoscute și letale bacterii este MRSA, o varietate recentă de bacterie de Stafilococus aureus, caracterizată prin rezistența sa la agenți antibiotici. Prin toxinele sale S. aureus poate cauza diferite afecțiuni, de la reacții cutanate până la septicemii grave. O persoană din 30 poartă pe pielea sa această bacterie periculoasă.