Cât de probabilă e o intervenție terestră în Ucraina, de fapt

Aliații occidentali nu sunt convinși de perspectiva unei intervenții terestre în Ucraina, menționată de Emmanuel Macron.

Ipoteza a fost înaintată de şeful statului francez în cadrul unei conferinţe organizate de urgenţă, în prezenţa a circa douăzeci de şefi de stat şi de guvern. Declarații care contrastează cu prudența de doi ani, manifestată în special de Franța, scrie Le Monde.

Ce a vrut să spună Macron cu intervența în Ucraina

La finalul unei conferințe internaționale de sprijin de la Kiev, luni, 26 februarie, la Elysée, Emmanuel Macron a subliniat perspectiva unei intervenții a trupelor occidentale în Ucraina. Subiectul, a explicat șeful statului, „a fost ridicat printre opțiunile” discutate de cei douăzeci de șefi de stat și de guvern europeni prezenți la Paris. Întâlnirea a fost organizată de urgență, pentru a spori sprijinul, în special sprijinul militar pentru Ucraina, sub presiunea atacurilor rusești după doi ani de conflict.

„Nu există astăzi un consens pentru a trimite trupe terestre într-o manieră oficială, asumată și aprobată”, a spus Emmanuel Macron la sfârșitul reuniunii. „Dar nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”.

În ceea ce privește o posibilă participare a trupelor franceze la potențiale operațiuni, șeful statului își asumă o „ambiguitate strategică”: „Nu am spus că Franța nu este în favoarea ei”, a observat el.

Ipoteza a fost până acum tabu

Aceste declarații contrastează cu prudența manifestată timp de doi ani de aliații occidentali ai Ucrainei - în special Franța -, foarte dornici să evite escaladarea cu Rusia.

Problema unei intervenții a trupelor aliate pe teren este extrem de sensibilă, în special în cadrul NATO, ai cărei membri, în frunte cu Statele Unite, caută să evite orice formă de „cobeligerență” împotriva Rusiei, țară dotată cu arme nucleare.

Luni seara, cancelarul german Olaf Scholz a exclus în mod oficial orice intervenție a trupelor terestre în Ucraina. Premierul olandez Mark Rutte, candidat să devină următorul secretar general al NATO, a asigurat, de asemenea, că problema nu este pe ordinea de zi.

Înainte de întâlnire, prim-ministrul slovac pro-rus Robert Fico a descris strategia occidentală în Ucraina drept un „eșec total” și a spus că se teme de „cea mai proastă decizie” la finalul discuțiilor, adăugând că va merge la Paris pentru „a preveni participarea directă a soldaților slovaci la războiul din Ucraina”.

Aliații Kievului nu vor lăsa Rusia să câștige în Ucraina

Cu toate acestea, ucrainenii au acumulat eșecuri militare în estul teritoriului lor în ultimele zile, în special după pierderea orașului Avdiivka pe 17 februarie. Într-o perioadă în care ajutorul militar american este blocat de aleșii apropiați lui Donald Trump, anumite state din prima linie care se confruntă cu Rusia, inclusiv țările baltice și Polonia, pledează discret pentru examinarea tuturor opțiunilor posibile.

„Trebuie să le pregătim pe toate. Aceasta este o decizie foarte importantă, care trebuie să fie colectivă. Trebuie să avem timp pentru a organiza acest tip de intervenție la sol într-o manieră progresivă. De exemplu, aceasta ar putea presupune mai întâi repararea echipamentelor militare de pe teritoriul ucrainean, cu experți occidentali”, explică o sursă diplomatică europeană.

„Mulți dintre cei care spun astăzi „niciodată, niciodată” au fost cei care spuneau în urmă cu doi ani „niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune”, a argumentat Emmanuel Macron. „Să avem umilința de a realiza că am fost adesea în întârziere cu șase până la douăsprezece luni. Acesta a fost scopul discuției din această seară: deci orice este posibil, dacă este util pentru a ne atinge scopul”.

Președintele francez, care se grăbește acum să denunțe „duritatea” Moscovei, a amintit totuși că aliații Ucrainei „nu sunt în război cu poporul rus”, dar „pur și simplu nu vor să lase [Rusia] să câștige în Ucraina”.

„Un semnal strategic puternic”

Ca un compromis, participanții au convenit să avanseze în cinci direcții, fără a-și lua angajamente foarte detaliate: apărare cibernetică; coproducția de arme, capacități militare și muniții pentru Ucraina; apărarea țărilor direct amenințate de ofensiva din Ucraina, precum Moldova; și „capacitatea de a sprijini Ucraina la granița cu Belarus cu forțe non-militare” și cu operațiuni de deminare.

„Dacă aceste puncte ar fi pe deplin implementate, nu ar trebui să excludem măsurile de securitate care ar justifica apoi unele elemente de desfășurare”, a indicat șeful statului.

De altfel, reflecțiile privind trimiterea de trupe în Ucraina privesc, în această etapă, mai puțin trimiterea de batalioane de infanterie ca atare, cât militari care să efectueze misiuni de deminare, misiuni sanitare precum „ajutor pentru răniți și informații”, detaliază o sursă.

„Ca întotdeauna, există o opțiune cu mare probabilitate, o opțiune cu probabilitate scăzută și o opțiune zero, planificăm totul, dar nu se iau decizii. Deocamdată, acestea sunt doar studii”, adaugă aceeași sursă. „Scopul este de a trimite rușilor un semnal strategic puternic pentru a le spune: „Nu faceți nimic”.

Situație îngrijorătoare în Ucraina

În actuala situație de urgență, aliații lui Emmanuel Macron au anunțat și crearea unei noi coaliții dedicate livrării de rachete cu rază medie și lungă de acțiune. Se referă la echipamente cu o rază de acțiune mai mare de 70 de kilometri, inclusiv lansatoare de rachete multiple franceze și rachete Scalp. Este vorba, indirect, de a pune presiune asupra germanilor, care încă refuză să trimită rachete Taurus în Ucraina.

În cele din urmă, în jur de cincisprezece țări au susținut planul elaborat de Cehia pentru colectarea de muniții care să poată fi livrate ucrainenilor. O modalitate de a răspunde la apelurile lui Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a deplâns, în timpul intervenției sale de la distanță, că a primit „din păcate” doar 30% din „milioanele de obuze pe care Uniunea Europeană” le „promisese” până la sfârșitul lunii martie. De altfel, Franța pare gata să facă o concesie, acceptând ca fondurile europene să fie folosite pentru achiziționarea acestor muniții, chiar și în afara teritoriului celor Douăzeci și șapte.

(Autori: Philippe Ricard și Elise Vincent; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)