Criticii afirmă că imunizarea nu-şi are rostul dacă fetiţele nu au viaţă sexuală.
Decizia Ministerului Sănătăţii de a începe de săptămâna viitoare campania prin care vor fi vaccinate fetiţele de clasa a IV-a contra virusurilor răspunzătoare de apariţia cancerului de col a stârnit dezbateri aprinse. Există numeroase site-uri care au campanii contra vaccinării şi care îndeamnă părinţii să o refuze pe motiv că unul dintre medicamentele folosite a cauzat decese şi a avut efecte adverse grave, dar şi pentru că imunizarea nu ar trebui făcută dacă fetiţele nu au viaţă sexuală. Dincolo de mesajele de alarmare fără temei, specialiştii spun că această campanie are lacune.
„A fost organizată pompieristic şi pregătită neprofesional. Scăderea numărului de cancere de col s-a făcut în ţările Uniunii Europene prin testări mult mai ieftine decât acest vaccin (testul Papanicolau). În nicio ţară din UE nu se recomandă ca vaccinarea să se facă de la 11 ani“, comentează preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Gheza Molnar.
„Avem o reţea de vaccinare pe care o putem activa oricând. Am ales să facem vaccinarea în clasa a IV-a pentru că am vrut să prindem la şcoală inclusiv fete din mediul rural, care nu mai merg la şcoală din clasa a V-a“, răspund iniţiatorii campaniei.
Utilă mai ales în zonele sărace
Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu recomandă imunizarea obligatorie cu vaccinurile anticancer. „Fiecare stat trebuie să-şi analizeze posibilităţile şi, dacă îşi permite, o poate face. Această imunizare nu exclude însă controalele periodice pentru depistarea cancerului. În plus, din datele de până acum rezultă că, la un interval de cinci-şase ani, fetiţele vor avea nevoie de rapel (n.r. - o nouă vaccinare)“, spune reprezentantul OMS în România, Victor Olsavszky.
El crede că această imunizare se impune mai ales în zonele rurale şi mai sărace, unde numărul fetelor care devin mame de la vârste fragede este mai mare. În plus, din aceste zone provin femeile care sunt depistate cu cancere de col în stadii avansate.
Organizare cu lacune
„Medicii ar fi trebuit să fie foarte bine instruiţi de persoane independente. În plus, părinţii nu sunt suficient de informaţi. Organizarea ar fi trebuit făcută mult mai temeinic“, crede medicul Gheza Molnar. Decizia de a face imunizarea în clasa a IV-a a fost legată de particularităţile de la noi, susţin iniţiatorii. „Din clasa a V-a multe fete sunt retrase de la şcoală. În plus, avem naşteri şi la 11-12 ani. Papiloma virus nu se transmite doar prin contact sexual, ci şi prin mâini murdare, iar aceasta este vârsta la care copiii încep să se descopere“, comentează profesorul Adrian Streinu Cercel.
ÎN ŞCOLI
Imunizare aleatorie cu două vaccinuri
Vaccinurile folosite pentru imunizarea celor 110.000 de fetiţe din clasa a IV-a sunt Gardasil (al companiei americane Merck Sharp&Dohme) şi Cervarix (produs de Glaxo-SmithKline). Şcolile în care vor fi folosite vaccinurile vor fi selectate în mod aleatoriu, această soluţie fiind aleasă pe criterii epidemiologice. În timp ce vaccinul GSK este bivalent (conţine genotipurile 16 şi 18), cel al Merck este tetravalent (conţine în plus şi genotipurile 6 şi 11, implicate în apariţia verucilor genitale). Produsul companiei americane a fost implicat în mai multe scandaluri în SUA şi ţări din UE. Mai multe tinere au murit după administrarea medicamentului, însă autorităţile nu au stabilit nicio legătură între decese şi administrarea produsului. Din cele peste 14.500 de românce care s-au vaccinat opţional până acum, în nici un caz nu au fost semnalate probleme. Atât Gardasil, cât şi Cervarix pot fi cumpărate din farmacii şi costă 450 de lei o doză (sunt necesare trei doze în şase luni).