Existența unui fiu nelegitim al lui Albert de Monaco depășește cadrul strict al vieții private a prințului, a stabilit Curtea Europeană a drepturilor Omului (CEDO), dând astfel dreptate revistei franceze Paris Match, care a dezvăluit acest lucru.
Condamnarea revistei în Franța pentru publicarea știrii constituie o încălcare a libertății de expresie, apreciază CEDO într-o decizie definitivă."Ținând seama de caracterul ereditar al funcțiilor sale de șef al statului monegasc", dezvăluirea existenței unui fiu ascuns al prințului Albert era de interes public, arată Curtea. Cei 17 judecători au confirmat astfel în unanimitate o primă condamnare a Franței în iunie 2014 în acest dosar, la care guvernul francez a făcut apel.
Paris Match a fost condamnată în 2005 să plătească despăgubiri morale de 50.000 de euro prințului Albert, care tocmai îi succedase tatălui său, Rainier, pe tronul principatului Monaco și nu avea atunci moștenitori. Articolul incriminat era un lung interviu cu stewardesa Nicole Coste, care dezvăluia că fiul ei, Alexandre, născut în august 2003, este copilul lui Albert de Monaco. Prințul recunoștea după o lună, într-un comunicat, că este tatăl băiatului, neîndoindu-se de adevărul afirmațiilor mamei lui Alexandre.
La audierea din luna aprilie, reprezentantul guvernului francez, Geraud de Bergues, a acuzat revista Paris Match că a dezvăluit "multe detalii intime" despre legătura suveranului monegasc și mama copilului său. În plus, "existența unui fiu natural al prințului nu ține de o dezbatere de interes general, în contextul în care Constituția monegască interzice unui copil nelegitim să ocupe tronul", a adăugat el.
Însă, în cadrul unei monarhii, o astfel de informație capătă obligatoriu un caracter "politic", a replicat avocata revistei Paris Match, Marie-Christine de Percin.
Magistrații europeni i-au dat dreptate acesteia, apreciind că informația "nu este lipsită de incidență politică, putând suscita interesul publicului în privința regulilor de succesiune în vigoare în principat". În plus, "atitudinea prințului, care a păstrat secretul paternității sale, pe care nu a recunoscut-o public, poate, într-o monarhie ereditară, să atragă atenția publicului", a mai afirmat Curtea.
Pe de altă parte, faptul că Nicole Coste nu a reușit să obțină un act notarial de recunoaștere a fiului său poate fi edificator "pentru personalitatea prințului și pentru felul în care își abordează și își asumă responsabilitățile", au subliniat magistrații europeni.
Prin urmare, justiția franceză nu a pus suficient în balanță "dreptul la respectarea vieții private și dreptul la liberă exprimare", au conchis ei.
De la acest episod, relațiile dintre palatul princiar și revistă par a se fi îmbunătățit: în decembrie 2014, Albert și soția sa, Charlene, au pozat zâmbitori pe coperta Paris Match, prezentându-și gemenii nou-născuți, Gabriella și Jacques.
Actuala decizie confirmă o jurisprudență adoptată de câțiva ani de CEDO în privința vieții private a personalităților publice, remarcă Nicolas Hervieu, jurist specializat în aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Definirea frontierelor vieții private a acestora "este adesea adusă în discuție de presa mondenă pentru justificarea, de exemplu, a dezvăluirilor asupra homosexualității unor oameni politici", apreciază juristul. În luna iunie, Curtea de Apel din Paris a confirmat condamnarea revistei Closer la plata unor despăgubiri de 20.000 de euro vice-președintelui Frontului Național, Florian Philippot, pentru publicarea în 12 decembrie 2014 a unor fotografii în care acesta apărea alături de un bărbat prezentat drept partenerul său, amintește AFP, citată de Agerpres.