Regele Mihai a eliminat din statutul Casei Regale interdictia ca femeile sa acceada la tron si si-a desemnat fiica succesor dinastic.
Principesa Margareta a fost desemnata ieri, de Regele Mihai, succesor dinastic si mostenitor al Casei Regale a Romaniei. Decizia a fost oficializata prin semnarea de catre fostul suveran a noului statut al Casei Regale prin care se renunta la practica si principiile legii salice, potrivit careia mostenitorul tronului nu poate fi decat un barbat.
„Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic si Sef al Casei Regale a Romaniei, dupa moartea mea. In cazul in care Natiunea romana si Parlamentul Romaniei vor considera potrivita folosirea monarhiei ca forma de guvernamant, solicit Parlamentului sa renunte la aplicarea Legii Salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti. Pana cand aceste lucruri se vor intampla, Principesa Margareta va ramane, dupa moartea mea, Seful Casei Regale a Romaniei si Custode al Coroanei Romaniei”, se arata in anexa documentului semnat de fostul suveran si intitulat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei”.
Recunoastere pentru Principele Radu Prin noul statut, Regele Mihai acorda si sotului Principesei Margareta, Radu, titlul de „Principe al Romaniei” si calificativul de „Alteta Regala”.
„Iau aceasta hotarare pentru meritele lui in Familie si pentru a-l ajuta sa-si duca mai departe angajamentele viitoare pentru dezvoltarea romaneasca, pe care le apreciez mult”, sustine Regele, care precizeaza insa ca Principele Radu ramane membru non-dinastic al Casei Regale.
Pe linia de succesiune, Principesei Margareta ii urmeaza surorile si copiii acestora in ordinea: Principesa Elena, Nicolae de Roumanie Medforth Mills, Elisabeta Karina de Roumanie, Principesa Irina, Michael de Roumanie Kreuger, Angelica de Roumanie Kreuger, Principesa Sofia, Elisabeta Maria Biarneix si Principesa Maria.
Descendentii lui Carol al II-lea, exclusi de la succesiune
Prin documentul semnat ieri se mai stabileste ca descendentii Regelui Carol al II-lea, pe orice ramura colaterala, isi vor pastra apelativul si rangul care le-a fost acordat in timpul domniei sale.
„Potrivit dorintei si precedentei stabilite de Majestatea Sa, acesti descendenti vor continua sa fie exclusi din linia de succesiune si nu vor fi membri ai Casei Regale a Romaniei”, se precizeaza in noul statut. De asemenea, in document se arata ca „nicio persoana nascuta in principal ca membru al unei Case Regale sau Princiare straine nu poate intra in linia de succesiune a Casei Regale a Romaniei si nu se poate bucura de vreun alt privilegiu dinastic, fara exceptie”.
Totodata, Regele Mihai a decis reactivarea ordinului „Carol I” cu care vor fi distinse personalitatile ce au sprijinit familia regala. „Aceasta hotarare nu trebuie interpretata ca fiind un act in contradictie cu distinctiile si decoratiile acordate de Presedintele Romaniei, ci ca o hotarare cu caracter dinastic, simbolic si de familie atata vreme cat nu se produce o schimbare a formei de guvernamant”, se arata in documentul semnat ieri.
CEREMONIE SIMBOLICA
60 de ani de la abdicarea fortata Semnarea noului statut al Casei Regale a avut loc intr-o ceremonie privata organizata la Castelul Savarsin, in aceeasi zi si la aceeasi ora cand, in urma cu 60 de ani, Regele Mihai a fost obligat sa-si puna semnatura pe actul de abdicare.
„In 1997, tot pe 30 decembrie, Majestatea Sa a anuntat intentia de a modifica statutul Casei Regale. Data a fost aleasa in mod special si deliberat, fiind o data tragica in destinul sau. E o compensatie pentru lovitura de stat care l-a alungat”, a comentat istoricul Zoe Petre, fost consilier prezidential in administratia Emil Constantinescu. In opinia sa, desemnarea Principesei Margareta drept succesor este „un act simbolic in actualul context constitutional”.
„Daca maine sau poimaine s-ar face un referendum pe tema monarhiei, aceasta n-ar avea sustinere, pentru ca monarhia nu e o optiune populara in acest moment”, a aratat Zoe Petre. Cat priveste renuntarea la principiile legii salice, istoricul a apreciat ca acestea sunt depasite in acest moment. „Nu cred ca noi mai putem, in mod justificat, sa evitam succesiune feminina. Marea majoritate a monarhiilor europene trec prin aceasta situatie astazi”, a spus Zoe Petre.