Faptul că spitalele funcţionează doar opt-nouă luni cu banii primiţi la început de an nu este ceva nou sub soare. Ceea ce complică lucrurile acum este însă o ordonanţă dată de Ministerul de Finanţe, potrivit căreia instituţiile publice mai văd bani la rectificare doar după ce-şi plătesc datoriile. De data aceasta, guvernul va trebui mai întâi să plătească datoriile spitalelor şi abia apoi să le realoce banii necesari pentru ultimele 15 zile, o cheltuială dublă.
Declaraţia premierului Victor Ponta potrivit căreia spitalele nu vor mai avea bani pentru ultimele 45 de zile ale acestui ani a picat cum nu mai se poate mai prost, într-un moment în care pacienţii se confruntă oricum cu lipsuri majore. Faptul că banii sunt pe terminate nu este nicio noutate, având în vedere că an de an spitalele se bazează pe rectificările bugetare pentru a funcţiona, fondurile alocate iniţial fiind de ajuns doar pentru primele 8-9 luni. Mai mult, guvernanţii cunoşteau această situaţie încă de la rectificarea din septembrie, însă ceea ce a tulburat apele este acea ordonanţă dată de Ministerul de Finanţe care interzice instituţiilor de stat să facă achiziţii sau să mai primească bani prin realocări bugetare până nu-şi plătesc datoriile la stat. "Este o ordonanţă foarte corectă principial, care însă a neglijat situaţia spitalelor din România. Declaraţia primului-ministru vine tocmai ca urmare a faptului că ei au generat o astfel de situaţie. În aceste condiţii, se vede nevoit să realoce fonduri către spitale, dar înainte de asta trebuie să plătească brusc toate datoriile generate, desigur, de toate guvernele de până acum, ceea ce va produce anumite dezechilibre", consideră expertul în sănătate Sorin Paveliu, care contuează două scenarii în acest sens. "Guvernanţii pot spune că, prin derogare, prevederile ordonanţei nu se aplică şi spitalelor, însă această variantă este puţin probabilă, întrucât tocmai au făcut publică situaţia datoriilor şi către FMI, organism care ne va cere să eliminăm arieratelele şi să echilibrăm bugetul. Practic, nu pot da înapoi, trebuie să plătească datoriile spitalelor. Bani sigur că există la buget, însă asta va însemna întotdeauna să taie din altă parte, e vorba de priorităţi", mai spune Paveliu. Raed Arafat: "În acest moment, facem calcule" Contactat de EVZ, subsecretarul de stat Raed Arafat a refuzat să comenteze declaraţiile premierului, însă a recunoscut faptul că astfel de situaţii apar mereu la fiecare sfârşit de an. "Nu vreau să comentez nimic pe această temă. În acest moment, lucrăm la calcule, vrem mai întâi să avem cifre exacte- ce datorii sunt, câţi bani ne mai trebuie- pe care le vom face publice în scurt timp. Însă aceasta nu este o situaţie nouă, ştiţi foarte bine că în fiecare an ne confruntăm cu această situaţie", a declarat Raed Arafat. Principala cauză a acumulării de datorii este subfinanţarea spitalelor şi mai puţin managementul defectuos. Aşa se face că 70% din bugetul alocat unui spital merge către fondul de salarii, iar restul de 30%- către cheltuielile inerente (energie electrică, gaze, apă). Doar 9% din fonduri se duc pe medicamente, deşi legea prevede pentru acestea un buget de 25%.