La capătul unei zile de consultări maraton, Klaus Iohannis a anunțat premierul desemnat pentru a realiza majoritatea necesară trecerii prin Parlament a Guvernului.
Se numește, în lectura lui Klaus Iohannis, Vasile Florin Cîțu.
Cine e Florin Cîțu, mai nou, Vasile, cititorii cristoiublog.ro știu.
În dese rînduri, cînd am vrut să semnalez că Guvernul Orban e cel mai poznaș din Istoria noastră postdecembristă, l-am dat drept exemplu convingător pe Florin Cîțu.
Dacă un dramaturg l-a pune într-o piesă, chiar și într-o comedie, respectivul ar fi acuzat de caricaturizarea realității.
Vasile Florin Cîțu e o caricatură, nu un politician.
De altfel, cine a urmărit miercuri seara, sceneta de la Palatul Victoria, va fi observat că Ludovic Orban a ținut să zică și el ceva, deși n-avea ce căuta în locație (de regulă premierii de Dreapta au apărut după desemnare alături de președinte). Și din simplul motiv c-a vrut să arate că în PNL există cineva mult mai penibil decît el.
De ce a fost preferat Vasile zis și Florin Cîțu de Klaus Iohannis?
Răspunsul trimite la cele două posibilități care ședeau în fața lui Klaus Iohannis după Decizia CCR.
Deoarece o parte o opiniei publice, lovită în cap de intervențiile amatoristice din presă, continuă să creadă că președintele numește un premier, mă văd obligat să pun accentul pe formula a desemna un premier, care să facă o majoritate. Asupra deciziei CCR s-au năpustit cu bocancii un cîrd de lideri PNL și de jurnaliști care se ațin cu ciocurile buzunarelor deschise pe lîngă sediul PNL, fost al PDL, fost al țiitoarei Elena Lupescu. CCR a declarat neconstituțională desemnarea lui Ludovic Orban pentru realizarea majorității pe motiv că gestul lui Klaus Iohannis n-a vizat încrederea că liderul PNL va trece prin Parlament, ci angajamentul lui Ludovic Orban că va pica. Decizia CCR a fost una absolut necesară și mai ales una dintre cele mai corespunzătoare misiunii acestei instituții. Constituția din 1991 a fost alcătuită pentru oameni fără o gaură în cap.
Oameni care respectă spiritul articolelor.
Din acest punct de vedere, spiritul articolului 103 din Constituție e limpede. Președintele cheamă partidele la consultări în cazul în care nici unul nu are majoritatea absolută pentru a vedea care dintre ofertele făcute de partide ar putea realiza majoritatea. Acesta e sensul precizării că președintele are dreptul să propună pe cine vrea el. Să propună pe cine vrea el, deoarece președintele e de socotit că vede majorități acolo unde partidele sînt oarbe. Pentru părinții Constituției a fost greu de conceput în 1991 că peste 29 de ani va veni un anume Klaus Iohannis care va interpreta dreptul său de desemna un premier în stare să facă majorități ca dreptul său de a desemna un premier în stare să nu facă majoritatea în Parlament.
După desemnarea de către președinte, Ludovic Orban s-a lansat într-o campanie publică de alcătuire a unui Guvern care să nu treacă prin Parlament. Guriștii din PNL și din presa Galbenă au atacat decizia CCR susținînd că s-a bazat pe declarațiile politice ale veselului personaj. Nimic mai fals. Ludovic Orban a comis fapte evidente pentru a nu trece prin parlament. A dus negocieri publice cu diferite partide să nu-l voteze, a obligat conducerea PNL să declare, pe 17 februarie 2020, că Parlamentarii PNL nu vor vota propriul guvern. CCR a fost chemată să dea o decizie de interpretare a articolului 103, răstălmăcit de Klaus Iohannnis. Desigur, decizia a declarat neconstituțională desemnarea unui premier cu mandatul de a pica în Parlament în cazul concret al lui Ludovic Orban. Da, dar ea, decizia vizează de acum încolo viitorul. Ea stabilește o dată pentru totdeauna interpretarea dreptului președintelui de a desemna un premier. Președintele poate desemna premier pe oricine vrea el. Cu o condiție:
Ca desemnarea să fie de bună credință.
Altfel spus, președintele să desemneze un premier pentru a obține majoritatea trecerii în Parlament și nu a căderii în Parlament.
După ce luni, 24 februarie 2020, Klaus Iohannis a declarat că va aștepta Motivarea CCR, marți, el l-a convocat pe Ludovic Orban la Cotroceni și i-a cerut să-și depună mandatul. Din punct de vedere constituțional președintele trebuie să reia toate procedurile de investire a unui nou guvern. Repet. Să reia procedurile de investire a guvernului de după căderea Guvernului Orban la Moțiunea de cenzură în 15 februarie 2020.
De ce s-a răzgîndit Klaus Iohannis de pe o zi pe alta?
În comentariul S-a trezit Klaus Iohannis din beția succeselor ? Vom vedea miercuri seară din ediția anterioară a cristoiublog.ro, avansam două posibile răspunsuri:
- Conștient că Psihoza Coronavirus nu-i mai îngăduie să se joace cu țara de a anticipatele, Klaus Iohannis a renunțat la aventura sa iresponsabilă și a convocat partidele la Cotroceni pentru a găsi soluția unui guvern care să treacă prin Parlament și astfel România să aibă un Guvern stabil. Un astfel de Guvern nu putea fi decît unul de tehnocrați, condus de un premier tehnocrat. Un guvern de alegeri, cu mandat de a administra țara pînă la alegerile la termen și a organiza în bune și mai ales în corecte condiții alegerile locale și parlamentare la termen.
- Încă sub puterea beției succeselor, ai cărei aburi nu s-au risipit din jumătatea de cap, președintele va merge mai departe cu aventura anticipatelor. Asta însemnă desemnarea unui premier nu pentru a trece prin Parlament, ci pentru a pica. Singura problemă rămîne cea de a nu ne mai face cu ochiul, de a trage pe sfoară nu numai CCR, dar și opinia publică desemnînd un premier care, spre deosebire de Ludovic Orban, să joace mult mai bine comedia luării în serios a formării unei majorități de trecere. Orice bărbat cît de cît, nu neapărat bărbat de stat, ci bărbat pur și simplu, chiar și cu jumătate de cojones, n-ar accepta în veci să joace teatrul formării unui guvern pentru pica. Ludovic Orban, unul dintre cei mai mari slugoi de la fanarioți încoace, a fost dispus la o asemenea umilință. Rămînea de văzut dacă mai sînt și alții dispuși.
Comentariul meu de miercuri se încheia astfel:
„Potrivit Constituției, procedurile de formare a unui al doilea Guvern trebuie luate de la capăt.
Președintele a chemat partidele la consultări.
Pe cine v-a desemna președintele în condițiile în care nu mai poate apela la acest Postelnicu al României lui 2020?
Depinde de cît de tare i s-a limpezit mintea după beția succeselor.
Dacă se crede mai departe Infailibil, ca și Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989, în stare să învingă și Istoria, după ce-a învins-o pe Viorica Dăncilă, va desemna un premier care să se angajeze că o să pice în Parlament. Evident, spre deosebire de Ludovic Orban jucînd teatrul bătăliei pentru a obține votul de investitură. Pentru asta trebuie să găsească la PNL un politician atît de ahtiat de a fi premier desemnat pentru două săptămîni încît să accepte umilirea de a pica în Parlament. Raluca Turcan ar fi dispusă la un asemenea sacrificiu și de dragul Șefului de la Cotroceni. Nu-i exclus să apeleze la Dacian Cioloș amăgindu-l că-i asigură majoritate, pentru a-l trînti la vot.
Dacă aburii beției succeselor i s-au risipit, Klaus Iohannis va renunța la aventura anticipatelor și va desemna un premier tehnocrat, cu un guvern tehnocrat sprijinit de toate partidele, în genul guvernului Cioloș.
L-am invocat de atîtea ori pe Nicolae Ciucă, deoarece el chiar apare drept apoliticul perfect.
În același timp, în perspectiva Crizei numite Psihoza Coronavirus el ar putea da populației semnalul de autoritate absolut obligatoriu pentru a ține sub control isteria stîrnită de Coronavirus.
Știu că pentru un om precum Klaus Iohannis e greu să dea înapoi după ce s-a obișnuit să-i iasă toate la simplul pocnet din degete.
Dacă e însă un bărbat de stat veritabil știe că datul înapoi face parte din condiția de mare politician.
Dacă lui Klaus Iohannis i s-au risipit total aburii beției succesului vom vedea abia miercuri seară.
Din cîte intuiesc eu președintele încă se mai gîndește.”
După desemnarea lui Florin Cîțu îmi dau seama că președintele nu s-a gîndit o clipă la o altă variantă decît declanșarea anticipatelor.
Și dacă ar vrea PSD nu și-ar putea permite să-l voteze.
După de l-ai prezentat electoratului drept Prostul satului, drept cel care înglodează țara în datorii 24 din 24 de ore, a-l vota ca premier ar însemna pentru PSD sinucidere curată.
În plus, Vasile Florin Cîțu a fost singurul lider PNL care a acceptat să joace rolul de Hopa Mitică fără să se teamă o clipă că s-ar compromite.
Săracul!
N-a șovăit el să declare că-l urmăresc la restaurant agenți KGB.
Cum să se creadă că ar fi șovăit să accepte rolul de penibil cu ochii deschiși?
Mult mai important, Vasile Florin Cîțu e atît de nepotrivit și pentru funcția de ministru, d-apoi pentru cea de premier că desemnarea sa nu constituie un pericol pentru Ludovic Orban neliniștit la gîndul că în partid ar putea răsări vreo stea.
Prin desemnarea lui Vasile Florin Cîțu, Klaus Iohannis a dovedit că e în stare să declanșeze anticipate cu orice preț. Chiar și cu prețul României.
Aburii beției succeselor îi umplu mai departe capul.