Dorin Cioabă spune că tribunalul ridicat peste drum de palatul său va fi un fel de Curte cu Juri, ca în SUA. Supuşii, pe care ar vrea să-i boteze indiromi, vor plăti în bani pentru faptele lor.
La palatul princiar de pe strada Grânelor, din Sibiu, porţile sunt larg deschise. Nu se vede niciun paznic, dar nişte camere de luat vederi care stau cu "bunghiul" pe tine te anunţă că există un sistem de protecţie. La intrare ne întâmpină o codană subţirică de 15 ani, îmbrăcată în fustă de blugi, dar cu bluză înflorată şi batic în culori vii pe cap. E viitoarea nevastă a lui Bogdan, feciorul de 15 ani al prinţului Dorin Cioabă, delfinul casei regale conduse de Florin Cioabă, regele ţiganilor.
Peste drum e aproape gata viitorul tribunal al romilor. Mai trebuie pus doar parchetul şi aranjat mobilierul. Pe 28 februarie se va judeca primul dosar. Procesul, zice prinţul Dorin, va fi unul de divorţ, iar "partajul" are ca miză o grămadă de "cocoşei".
Intrarea în instanţa ţigănească e edificatoare. Are forma unei fante de cort. Deasupra, fâlfâie cam decolorate şi zdrenţuite steagurile romilor şi al Indiei. Acolo, rudarii, ursarii sau căldărarii se vor putea certa, la propriu, ca la uşa cortului.
Stabor cu juraţi după model american
Prinţul Cioabă s-a inspirat din modelul justiţiar american. "Aici va fi instanţa supremă. Ca o Curte de Apel. Am văzut că în sistemul lor se judecă la fel ca la noi, la romi. Curtea cu juri e un stabor american!", e mândru de comparaţia sa moştenitorul tronului ţiganilor sibieni.
"Iniţial, faptele se judecă la nivel local, în stabor. Dacă decizia e considerată părtinitoare, cazul se va judeca aici. La noi, vor fi numai deciziile atacate", explică Dorin Cioabă.
La 41 de ani e licenţiat în Ştiinţe Politice şi la vară îşi dă licenţa în Drept. Se laudă că e primul rom căldărar cu astfel de calificări. "În proiectul ăsta, am luat legătura cu romii cu studii de drept. Am vrea să iniţiem un proiect de Cod Civil. Nu se pune problema de cazuri penale. Se judecă latura de despăgubiri. Dacă părţile se împacă, fapta se şterge. Vom analiza numai fapte comise între membrii comunităţii: lovituri, scandaluri, divorţuri sau găinării mărunte", îşi autolimitează domeniul de judecată prinţul. Adică magistrat ţigănesc.
Judecată cu pedepse pecuniare
Sancţiunile care vor fi consfinţite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii se vor da în acelaşi spirit cu cel al străvechiului stabor: "Eşti vinovat, ai marcat banu’! Pedepsele constau în amenzi usturătoare. În sume de bani. Vor depinde de gravitatea faptei, dar şi de condiţia materială a vinovatului. Despăgubirile pleacă de la zece mii de lei şi se opresc la câteva milioane. Tribunalul va încasa o taxă judiciară, de 1%, prin care se va subvenţiona instituţia".
Apoi, vlăstarul din "os domnesc" declară ritos: "Eu voi fi unicul «preşedinte» de şedinţă!". Se gândeşte un pic şi o dă la întors: "Da’, în anumite cazuri, vor fi trei judecători. La cele mai grave. Da’ tot io voi fi preşedinte!".
Nu plăteşti, nu eşti ţigan!
"Vrem să armonizăm partea krisului, a judecăţii... O instanţă nu poate obliga pe nimeni să se judece. Dar dacă la proces vine doar reclamantul, cealaltă parte e considerată din prima că-şi recunoaşte vinovăţia", ignoră proaspătul jurist prezumţia de nevinovăţie: "Dacă nu vrea să plătescă despăgubirea, făptuitorul şi ai lui vor fi scoşi din viaţa socială. E cea mai mare pedeapsă a romilor! Repercusiunile se răsfrâng şi asupra familiei. Vor plăti, astfel, cu toţii pentru faptele vinovatului. Dacă vor să-şi căsătorească copiii cu alţi romi nu vor fi acceptaţi. E o ruşine să te înrudeşti cu unu’ care nu-şi plăteşte datoriile! Au fost cazuri de pedepse transmise din generaţie în generaţie".
La curvie, doar femeia e pedepsită
Prinţul, în calitate de krisnuitor, a participat în diverse speţe şi zone, dar recunoaşte că cele mai multe cazuri au fost de divorţuri: "Aici se implică şi valorile..., zestrea. Trebuie văzut cine e vinovatul pentru despărţire. Dacă e fata, sau părinţii ei, i se ia zestrea, pentru că socru’ mare a plătit nunta! Dacă femeia e prinsă că a curvit, e pedepsită. E trimisă acasă! Dacă e prins bărbatu’..., îşi întoarce pălăria! Asta e, nu toate judecăţile sunt drepte...", râde misogin Dorin Cioabă.
"Nu-i corect!", sare prinţesa Sighişoara, consoarta sa, care asista pasivă la discuţii. "Trebuie pedepsit şi el, că tot cu o femeie a curvit!", se indignează nobila pirandă. Apoi, lasă ochii în podea şi roşeşte.
Dorin Cioabă parcă nici n-a auzit-o: "Au fost despăgubiri şi de 50 de monede de aur, ceea ce înseamnă un miliard de lei vechi!".
Dispute krisnuitoriceşti
E cunoscut conflictul dintre regele Cioabă şi împăratul Iulian. Războiul e vechi, de când Iulian a spus că Ioan Cioabă, fostul rege, a fost informator al Securităţii.
"Bunicul n-a fost informator, ci colaborator. Mergea la congrese internaţionale şi ăia îi spuneau ce are şi ce n-are voie să zică. Depindea de ei. Da’ n-a turnat pe nimeni", îi ia apărarea nepotul său.
Admite că Iulian poate participa şi el la judecăţi: "La tribunal vor veni toţi membrii comunităţii, indiferent de apartenenţa lor". Există o excepţie: Florin Motoi, băiatul mijlociu al celebrei vrăjitoare şi ghicitoare Mama Omida.
Motoi are şi el propriul CSM ţigănesc, denumit Asociaţia Europeană a Romilor Krisnuitori. "Poa’ să aibă ce organizaţie doreşte, dar la Sibiu nu poate judeca din două motive. Unu, este prea tânăr pentru un stabor şi, doi, nu are studii juridice. Din câte ştiu, nu are nici măcar şcoala primară terminată!", se înfoaie prinţul.
"Echipa juridică va avea şi rolul de a informa părţile de implicaţiile pe care le vor întâlni dacă se judecă într-o instanţă a statului. Noi putem, spre exemplu, în cazul unei bâte în cap, să-l despăgubim. La tribunalul normal, vinovatul se duce la puşcărie şi victima rămâne cu cucuiul! Başca cheltuielile de judecată, avocaţii şi mai ştiu io ce...", explică Cioabă, foarte plastic, rolul staborului de secol XXI.
Judecată civilizată ca "la uşa cortului"
Dorin Cioabă spune că, odată ce va inau gura tribunalul, judecata va fi mai civilizată: "Până acum, şedinţele se ţineau pe stradă sau în curte la un om. Investiţia pe care am făcut-o e de 200.000 de euro şi e non-profit. Din banii încasaţi vom face filiale în ţară. Să nu se mai judece în frig, pe stradă. Să nu se mai certe ca la uşa cortului! De-aia am făcut şi intrarea în tribunal ca o uşă a cortului! Să vină şi parlamentarii să se certe aici!".
Cazurile vor fi înregistrate şi vor fi şi grefieri, arhivă şi secretară: "Vom scoate chiar şi cărţi cu speţele pentru a vedea o soluţie dată într-un caz asemănător’, se ambalează revoluţionar viitorul preşe din te de şedinţă al tribunalului romilor. Sau, cum zice Dorin Cioabă, al indi-romilor: "Asociaţia mea este «Indirom». Ţin să se numească romi pentru că, de foarte mule ori, am fost judecaţi chiar de şefi de stat că am fi furat identitatea românilor! Vrem ca oamenii să ştie că rom nu vine de la România, ci de la romi, care au venit din India".
IMPOSIBIL DE SCHIMBAT
Deşi are două facultăţi, moştenitorul coroanei regale de la Sibiu nu renunţă la tradiţii. Şi-a logodit fata de 13 ani, iar băiatul de 15 ani i-a adus deja noră în casă
Complexul de clădiri al casei regale are în curte două Mercedesuri şi un Maybach păzite de un om de zăpadă care are statura unui adult. În curtea tribunalului de peste drum e parcat un Escalade enorm: "Dacă are şi Obama unu’, mi-am luat şi io!", se dă mare rotofeiul prinţ.
În salonul de primire al palatului "princiar" poţi să întorci o căruţă cu doi cai. Pe un perete, o plasmă cu o diagonală de un metru jumate e vegheată de mai multe bibelouri de porţelan. În mijloc, un acvariu cilindric de doi metri înălţime e plin cu peşti coloraţi şi chiar cu pui de rechin. Peransamblu, deşi bogăţia e afişată opulent, căsoiul nu se deosebeşte de cele aparţinând parveniţilor tranziţiei.
Vrăjitoarele şi ghicitoarele colorează Dracul
Lui Dorin Cioabă nu-i plac ghicitoarele şi vrăjitoarele din etnia sa: "Noi niciodată n-am crezut şi nici nu putem fi de acord cu asemenea practici", vorbeşte ca regii, despre el, la persoana I plural. "Sunt în contradicţie cu legile Bisericii", spune Dorin Cioabă, care s-a lăsat de fumat după ce s-a pocăit, trecând cu familie cu tot la penticostali.
"Eee, magie albă! Fac pe dracu’ alb!? Ce, îl colorează? Dracu’ e negru!", se indignează prinţul pocăit. "Ele n-au nimic în comun cu vrăjitoria! E o lozincă şi din poezia pe care o spun n-are cum să nu te nimerească. Speculează naivii!", decretează romul de viţă nobilă. "Străbunica mea mergea cu ghiocul la piaţă şi mai veneau femei la ea acasă. Noi le spuneam: «Vedeţi-vă de treabă că vă minte!» şi bătrâna ne zicea s-o lăsăm să mai facă şi ea un ban. Noi, copiii, o sabotam...", rememorează poznele copilăriei sale de ţigan căldărar.
"Franţa se va numi într-o zi Rfranţa!"
Taică-său, regele Florin Cioabă, anticipa că, în 2060, ţara noastră se va numi Rromânia pentru că natalitatea e mai mare la romi. Prinţul râde: "Temerea asta ar trebui s-o aibă Sarkozy. Că la câţi au plecat acolo, Franţa se va numi într-o zi Rfranţa!".
De la scandalul din familia sa, cu nunta copiilor de nici 14 ani, a trecut ceva timp. "S-a mai schimbat ceva. Am mărit «plaja»..., căsătoria după 16 ani. Logodnele au rămas la fel. Că dacă nu se fac, se pierde partida! Viitoarea mea noră stă aici, da’ separat de băiat. El merge la şcoală. Fetele, însă, nu...". "Se lasă de şcoală de la 12 ani. Aşa am făcut şi eu, m-am măritat la 12 ani şi jumătate şi am rămas cu cinci clase", spune, cu un oarecare regret, şi prinţesa Sighişoara.
Întrebat cum de un om care a făcut două facultăţi continuă această tradiţie, prinţul Cioabă ridică din umeri:"De frică să nu le fure! Sau se pierde partida dacă n-o ia de mică. O ia altul. Io am avut opt clase până la 32 de ani, când m-a apucat setea de ştiinţă! Am făcut liceul la f.f., la Mediaş, şi apoi facultatea la zi, la stat, ca să nu fie contestată!", e tare mândru de el ţiganul cu două facultăţi, care nu concepe ca doi copii logodiţi de mici să nu se placă atunci când tradiţia îi obligă să se căsătorească.
PRINŢUL ŞI FOTBALUL
"Când ratează e ţigan, când marchează e român"
Prinţul ţiganilor spune că s-a întâlnit şi cu Regele Mihai la diverse evenimente: "Am vorbit mai mult cu soţia lui, că el nu prea ştie româneşte...". Zice că la "curtea" sa nu există o anumită etichetă: "Da’ trebuie să ne comportăm bine, că suntem în vizorul lumii".
Brusc o dă pe ţigăneşte cu prinţesa Sighişoara, care-i aduce telefonul. La sfârşitul dialogului, din care n-am înţeles nimic, amândoi se pun de acord: "Mişto!".
Din neferoase vin banii
"E meseria noastră dintotdeauna. Am făcut şi cazane!", recunoaşte căldărarul şi se repede într-un colţ al salonului de unde vine cu un căzănel de ţuică din aramă: "Vedeţi!?". Îi sună telefonul: "Ce cantitate? Aha! 5,5 lei pe kil..., da’ e o cantitate mică. Iau, da’ să văd când am o maşină în zonă".
Spune că averea sa e de câteva milioane: " A casei regale e mult mai mare, da’ nu vreau să vorbesc io despre asta...Nu mă bag peste treburile tatei".
Cioabă jr. a avut şi o echipă de fotbal, Romdor, la care a fost chiar antrenor, în ultima ligă valorică: "Am ţinut-o câţiva ani, da’ n-am mai avut timp din cauza la afaceri şi şcoală". Apoi, a mers la la un capionat de fotbal ţigănesc în Ungaria, unde s-a întâmplat să joace chiar cu ţiganii unguri. Dorin Cioabă îşi aminteşte, amuzat: "Ne-au bătut cu 7-4, că au adus trei ţigani chiar din naţionala Ungariei, care ne-au scos fotbalu’ din cap! Era ca şi cum l-am fi adus noi pe Bănel Nicoliţă! Luau mingea şi se opreau direct în poartă. Pe la 5-0 ne-a luat durerea de cap. Da’ le-am dat şi noi patru goluri".
Refuzat de Rică Răducanu
După ce Romdor a ieşit de pe scena fotbalului, prinţul Cioabă, care are şi carnet de antrenor, a vrut să facă o echipă naţională a ţiganilor. A apelat la profesionişti, dar fără succes: "I-am cerut o mână de ajutor lui Rică Răducanu. M-a refuzat, a zis că el nu-i ţigan. Vorba aia, doar mama şi tata sunt ţigani. Am vrut să-l chem şi pe Marius Lăcătuş, dar era prea ocupat în perioada aia. Am renunţat atunci, dar am în cap un alt plan. O să fac până la urmă o echipă. Avem mulţi jucători ţigani, da’ nu vor să recunoască. Tribuna ştie... Când ratează e ţigan, când marchează e român!".