Primii bani europeni ajung în România pe „drumuri reabilitate“

Firmele şi autorităţile locale au depus 725 de proiecte prin care încearcă să atragă finanţări europene.

Firmele mici şi mijlocii şi institutele de cercetare au depus, până pe 15 mai, peste 200 de proiecte pentru accesarea fondurilor europene, potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF). În total, până la data menţionată când a fost făcută ultima raportare oficială către MEF, pe toate cele şapte programe finanţate din fonduri europene (care nu cuprind agricultura) firmele şi autorităţ ile locale au depus 725 de proiecte, în valoare totală de aproape 7 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro). Din această sumă, 5,9 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) reprezintă bani europeni, restul fiind cofinanţarea naţională.

Până să ajungă să primească fondurile, proiectele trebuie să fie aprobate de ministere, care sunt autorităţi de management. Dacă valoarea proiectelor este foarte mare, atunci acestea trebuie aprobate de Comisia Europeană. Dintre cele 246 de proiecte care au primit undă verde până în prezent, 21 sunt puse deja pe roate, deoarece au fost încheiate contractele de finanţare cu beneficiarii. Aceste proiecte vizează, în principal, reabilitarea de drumuri şi dezvoltarea resurselor umane şi au o valoare totală de circa 93 milioane de euro. Fondurile UE aşteaptă proiecte competitive

Potrivit lui Eugen Teodorovici, secretar de stat în MEF responsabil cu gestionarea fondurilor europene, în a doua parte a anului vor fi trimise spre aprobarea Comisiei Europene trei proiecte majore de transporturi finanţate din fonduri europene, BEI, BERD: secţiunea de autostradă Cernavodă-Constanţa, Centura Constanţa şi autostrada Arad-Timişoara care include şi Centura Aradului.

Secretarul de stat susţine că, în luna iunie, se vor lansa cele mai multe cereri de finanţare europeană pentru proiecte. Acest lucru înseamnă că cei mai mulţi bani europeni vor fi disponibili începând din această perioadă. Potrivit oficialului, până în prezent au fost lansate 79 de cereri de proiecte din totalul de 120.

Totuşi, câteva operaţiuni vor mai întârzia până cel târziu la începutul anului viitor. Un exemplu este proiectul Strategiei Naţionale de Broadband (internet de mare viteză - n.r.), document care nu a fost încă finalizat de Ministerul Comunicaţiilor.

INTERVIU

„Lista ruşinii“, peste o lună

Eugen Teodorovici, secretarul de stat responsabil cu fondurile europene din Ministerul de Finanţe, spune că „lista ruşinii“ pentru firmele contractoare pe fonduri europene va fi publicată la sfârşitul lunii. Finanţele vor avea situaţia la zi pe fondurile UE cu ajutorul unui sistem informatic. EVZ: Când veţi publica lista companiilor care nu şi-au onorat contractele PHARE şi ISPA? Unde va putea fi găsită? Eugen Teodorovici: S-a lucrat la identificarea companiilor care au întârzieri şi va fi prezentată o listă cu situaţia la zi privind contractele cu finanţare europeană, care va cuprinde contractul, firma, cât a întârziat, bugetul etc. Situaţia va fi modificată în timp real. Lista va fi publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe spre finalul lunii iunie. Cum veţi deţine controlul gestionă rii fondurilor europene? Pentru fondurile UE vom utiliza un sistem informatic special în care se introduc datele. Sistemul e funcţional în prezent. Cei care au acces la sistem vor fi obligaţi să le introducă în timp util, ca să avem situaţia la zi. Legea Curţii de Conturi care reglementează funcţionarea Autorităţii de Audit nu e încă adoptată de Senat. Curtea de Conturi mai e abilitată să verifice folosirea banilor europeni? Nu există niciun fel de problemă din punct de vedere al trimiterii la Comisia Europeană a documentelor. Curtea de Conturi face verificările şi pe fondurile de preaderare. Acestea sunt nişte speculaţii pe plan intern. Dacă erau nereguli, Comisia Europeană ar fi ridicat problema, pentru că ştie foarte bine sistemul.