În prima ştire se arată că balonul „dumnealui Robertson” … „părea că se poartă pe nişte mâini nevăzute, plutind pe deasupra privitorilor, şi cu repejune ridicânduse, până ce, ajungând ca un punct mic, se făcu nevăzut întru înălţime”.

A doua ştire prezintă cea de „a treia călătorie prin aer” făcută de D. Robertson în 31 august, când: „De această dată au suit în balon cu numitul o persoană de parte femeiască” şi apoi: „suinduse la înălţime au lăsat de acolo aceşcii aeronotători un Parawl”.

În continuare, se spune că acelaşi „aerovat” a mai efectuat o ascensiune, la 5 septembrie, parcurgând într-un „ceas şi 25 de minute o depărtare de 35 verste”, iar: „În acelaşi siară la 8 ceasuri sau întors iarăşiaeronotătoriul în oraş”.

Acestea sunt primele texte tipărite într-un periodic de limbă română cu referire la aeronauți, balon şi parașută.

Primele informaţii tipărite despre lansarea în Ţara Românească a unui balon le găsim în anul 1834, când în Curierul Românesc apare următorul anunţ:

Artistul fizic Iosif şi compania vor alerga în viteză pe aleia Colentina şi vor înălţa apoi în aer un balon, împreună cu un joc de artijiţii.

Anunţul, foarte laconic, nu a fost urmat de alte ştiri mai explicite.

Citește și Aromânii din Săracu dau greș cu balonul cu aer cald la 1803

Cu apropape cinci luni mai târziu, la Iaşi, cu ocazia întronării domnitorului Mihail Sturdza, în ziua de 26 august 1834, „… s-a slobozit un mare glob aerostaticesc din carile, după ce s-a ridicat la oare care înălţime, s-au împrăştiat foi cu versuri festive”.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric