Un cimitir din Epoca de piatră, unde trupurile adulţilor şi ale copiilor au fost îngropate îmbrăţişate, a oferit cele mai vechi dovezi despre existenţa familiei, scrie cotidinaul "The Independent".
Testele ADN efectuate asupra a patru schelete, găsite în unul dintre morminte, arată unitatea familială între mamă, tată şi copiii lor biologici datează de cel puţin 4.600 de ani, când aceste corpuri au fost atent înhumate, după o moarte violentă.
Aşezarea din Epoca de piatră de la Eulau, Germania, conţine rămăşiţele a câtorva grupuri de adulţi şi copii îngropaţi împreună, într-o poziţie ce ar putea reflecta relaţia lor din timpul vieţii, au spus, ieri, cercetătorii.
Într-un mormânt, o mamă îşi îmbrăţişează fiul, şi, alături de ea, stau ghemuiţi tatăl şi fiul lor mai mare. "O relaţie directă mamă-copil a fost descoperită într-un mormânt, aceasta fiind cea mai veche dovadă genetică a nucleului familiei", conform oamenilor de ştiinţă ai Academiei de Ştiinţe a Marii Britanii.
Scheletele sunt prezente în unul din cele patru morminte multiple de la Elau, aşezare înfiinţată de oamenii Neoliticului, care îşi decorau vasele de lut cu desene ale sforii răsucite, şi ocupau o zonă întinsă în centrul Europei. Cultura oamenilor din Neolitic a cuprins perioada dintre anii 2700 şi 2000, înaintea erei noastre.
Cercetătorii care studiază aşezământul de la Elau au descoperit că mormintele multiple nu sunt rezultatul unor înhumări suplimentare, făcute la date ulterioare, ci au fost făcute în acelaşi timp, probabil din cauza unui atac violent. Unele rămăşiţe prezintă semne de violenţă, un schelet de femeie având un vârf de săgeată din piatră înfipt în şira spinării.
Wolfgang Haak, de la Universitatea din Adelaide, Australia, a spus că informaţiile adunate în Germania au oferit dovezi clare despre natura relaţiilor sociale în acel moment al istoriei umane.