Prietenul român al lui Einstein a fost executat de Siguranță pentru sabotaj! Cine a fost tânărul savant acuzat de conspirație comunistă, executat pentru sabotaj?
Prietenul român al lui Einstein a fost executat de Siguranță pentru sabotaj! Cine a fost tânărul savant acuzat de conspirație comunistă, executat pentru sabotaj?
Istoria ascunde mai multe secrete, mai ales aceea a științei. Nu se știe azi cât de comunist a fost Einstein și dacă ar fi ajuns sau nu să lucfreze pentru sovietici. În orice caz, bănuielile FBI- lui creat de John Edgar Hoover au planat și asupra lui, fiindcă FBI s-a ocupat nu numai de Prohibiție și gangsteri. OSS, nucleul CIA de mai târziu, a apărut în preajma celui de Al Doilea Război Mondial.
Einstein - vizitat de tânărul român la Berlin în 1932
Se știe că Albert Einstein a plecat definitiv în SUA la 17 octombrie 1933, trăind acolo și colaborând la proiectele Top Secret în ciuda multor speculații că ar fi fost ținut departe din cauza declarațiilor sale cu potențial comunist.
Nu numai declarațiile îi făceau suspicioși pe americani. Se pare că înainte de a pleca definitiv peste Ocean, Einstein ar fi corespondat cu tineri comuniști, unii dintre ei implicați în acțiuni subversive.
Unul dintre ei se numea Francisc Paneth și avea origine, fie evreiască fie cehoslovacă. Se născuse în 1907 la Târgu-Mureș, aflat atunci în Austro-Ungaria. Era un tânăr foarte bine dotat intelectual, un chimist desăvârșit. În vremuri mai pacifice, cu siguranță ar fi ajuns măcar nominalizat la Nobel, numai că el alesese altă cale. Se alăturase comuniștilor încă de la mijlocul anilor 20. S-a căsătorit cu o tovarășă de idei, Lili Gottlieb, în anii 30.
Dacă este să dăm credit memorialisticii tatălui lui Petre Roman, Ernst (Erno) Neulander (Valter Roman), Francisc Panet coresponda cu Einstein (pe tema fotonului lui Einstein). Erno Neulander alături de Gabriel Mureșan îl cunosc pe Panet la Brno, în cadrul mișcării internaționale comuniste sprijinite de URSS.
Tot de aici se știe că în 1932, Francisc Panet l-ar fi vizitat la Berlin pe Einstein în 1932, cu un an înainte ca părintele teoriei relativității să plece în SUA. Nu se știe dacă în scopuri politice sau științifice, dar despre vizită s-a vorbit. Mai mult decât atât, Einstein l-ar fi întâlnit prima oară pe Panet la Praga la o conferință, iar fizicianul i-a cerut românului să corespondeze.Valter Roman aprecia în memorialistica lui faptul că pentru Einstein, Panet era o speranță.
Einstein pierde legătura cu prietenul său român!
Francisc Panet / Foto: wikipedia
România interzisese în 1924 partidul comuniștilor,. Francisc Panet a fost dispus alături de soția sa să lucreze în ilegalitate, punându-și în valoare calitățile de chimist. În 1939, începea Al Doilea Război Mondial. România va intra în 22 iunie 1941.
Alături de soția sa, Francisc Panet va lucra într-un laborator clandestin din București pe Splaiul Independneței 8. Aici, va fabrica explozibili. Din așa zisul „Grup Panet”, alături de soții Panet-Gottlieb făceau parte Ada Iosipovici-Marinescu, Adalbert Kornhauser și Erszebet Naghi. Grupul s-a autogospodărit, procurând aparatură, instrumentar și substanțe.
Grupul era pe deplin conspirat, ajungând totuși în vizorul Siguranței. Nici nu era greu. Mulți comuniști, cam jumătate dintre cei 884 câți ar fi figurat în evidențele Siguranței ca ilegaliști (mărturisea șeful SSI Eugen Cristescu la interogatorii) erau agenții Siguranței.
Membrii grupului se întâlneau în locuri publice cu acei curieri ilegali care duceau substanțe sau preluau bombele construite de Panet. Avocatul comunist Petre Pandrea, cumnatul lui Pătrășcanu era pregătit să-l apere pe el și pe ceilalți dacă rețeaua cădea.
Chimistul român, executat la Jilava
Din păcate, Siguranța l-a surprins în laborator pe Francisc Panet. Ceilalți membri ai grupului fuseseră deja arestați. În laborator, erau 140 de bombe deja pregătite. Deja fuseseră sabotaje, cel mai cunoscut, aruncarea în aer a Comandamentului de la Odessa, atribuit de Antonescu evreilor comuniști din oraș (în realitate, fusese opera NKVD, ajutat de activiști, înainte de evacuarea Odessei de către sovietic), având loc la 22 octombrie 1941, ora 17.35.
Descinderea s-a făcut la 31 octombrie 1941. Turbat de furie, Antonescu voia vinovați pentru dezastrul exploziei care îl ucisese pe comandantul român al orașului, alături de 15 ofițeri români, de cadre germane, alți soldați, cifra fiind de 100 morți.
La 5 noiembrie 1941, sentința era deja dată, în ciuda cererii de grațiere a lui Petre Pandrea. 2 zile mai târziu, la 7 noiembrie (data revoluției bolșevice din 1917, 25 octombrie/7 noiembrie), toți membrii grupului fiind executați.
Mult timp, în perioada 1945-1989, membrilor grupului li s-a atribuit nume de străzi în Ardeal (la Sibiu, pentru Konrad și Lili) dar și în Moldova și Muntenia (strada Ada Marinescu este și azi -Bacău, Iași, Galațim Câmpina)