Preţurile grâului şi orzului au crescut cu 125%, respectiv cu 119 %, în ultimul an, în Uniunea Europeană, dar sunt sub nivelurile din 2008, când scumpirea cerealelor a provocat o criză a alimentelor, conform datelor Comisiei Europene (CE), preluate de EFE.
Cotaţiile pentru grâu au ajuns în UE la 269,51 euro tonă, săptămâna trecută, în timp ce cotaţiile pentru orz s-au ridicat la 214,51 euro, conform statisticilor CE.
În cazul porumbului, creşterea interanuală a fost de 81%, iar săptămâna trecută cotaţia se cifra la 236,51 euro tonă.
Comparativ cu luna anterioară, preţul grâului a crescut cu 5%, al orzului s-a redus cu 3% şi al untului cu 2%. Pe de altă parte, preţul untului a crescut, anual, cu 24%, cel al laptelui praf cu 20% şi al brânzei cu 6%.
Dar, dacă se face o comparaţie cu situaţia din 2007 şi 2008, ani în care lipsa de materii prime a dus la o criză a alimentelor, preţurile sunt în continuare inferioare la toate produsele citate: la grâu cu -7%, la orz (-16%), porumb (-8%), unt (-16%) şi brânză (-20%. Scumpiri semnificative la nivel mondial
Indicele care măsoară variaţiile preţurilor alimentelor, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a atins, luna trecută, cel mai înalt nivel din 1990. Indicele a depăşit chiar recordul din iunie 2008. Potrivit FAO, cauzele scumpirii mâncării sunt seceta severă de la Marea Neagră din 2010, ploile puternice din Australia şi vremea nefavorabilă din Argentina.
Totodată, o analiză a AFP arată că scumpirea alimentelor nu este temporară, aşa cum a fost în anii 2007-2008 şi se datorează cererii în creştere din ţările în dezvoltare, în paralel cu fenomenele meteo nefavorabile.
România, potenţial neexploatat
Și în România, prețurile la alimente ar putea să crească, chiar dacă autoritățile spun că nu există motive pentru o scumpire a produselor autohtone. Mai mult, România nici nu știe să profite de pe urma unei astfel de situații. De exemplu, acum când preţurile cerealelor şi ale alimentelor ating recorduri după recorduri, România stă cu trei milioane de hectare de teren agricol nelucrate.
În loc să profităm de pe urma crizei alimentare şi să majorăm producţia, suprafeţele agricole cultivate la noi scad şi facem loc importurilor tot mai mari.
De pildă, cu toate că preţul grâului a explodat, dublându-se într-un singur an, suprafaţa semănată cu grâu în toamna anului trecut a fost de doar 1,8 milioane hectare, faţă de peste 2 milioane hectare cultivate în 2009, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.