UDMR înclină să rămână la guvernare, iar Boc a renunţat la ideea demisiei. Pentru depăşirea tensiunilor, PDL îl schimbă pe Hărdău de la Comisia de învăţământ şi deschide punga bugetului.
După o noapte şi o zi de negocieri, spiritele s-au calmat ieri în Coaliţie, cel puţin pe moment. Singurul sacrificat după scandalul pe legea educaţiei va fi Mihail Hărdău, şeful Comisiei de învăţământ din Senat, căruia PDL îi reproşează tergiversarea legii, iar UDMR aplauzele după aflarea deciziei Curţii Constituţionale.
Pacea din Coaliţie a fost negociată în discuţii succesive cu preşedintele Traian Băsescu la masa guvernului. Dacă miercuri seara Emil Boc era la un pas de demisie, după ameninţările UDMR cu ieşirea de la guvernare, ieri Marko Bela s-a lăsat convins că mutarea judecătorului Petre Lăzăroiu - cel care a înclinat balanţa la Curte - nu ar fi fost un boicot prezidenţial, ci o decizie în interes personal. Lăzăroiu predă la două universităţi, iar noua lege i-ar fi interzis acest lucru, deoarece nu are doctorat.
Ca semn al compromisului, PDL a promis însă UDMR că Hărdău va fi înlăturat de la comisia din Senat şi că legea educaţiei va fi grăbită, chiar dacă majoritatea fragilă nu poate oferi garanţii.
Băsescu: "Coaliţia va trece acest test"
Armistiţiul a fost confirmat, indirect, atât de Băsescu, cât şi de Marko. "Temperatura este crescută în Coaliţie. Nu se poate reproşa nici preşedintelui, nici premierului, nici PDL, nici UDMR, nici minorităţilor, nici independenţilor că au generat această dispută", a comentat preşedintele ieri la radioul public, cu un pronostic: "Coaliţia va trece acest test. Nu putem intra într-un derapaj de instabilitate politică pentru o întâmplare".
La rândul său, Marko s-a plâns de instabilitatea din Senat, dar a dat de înţeles că tensiunile majore au fost depăşite. Până la întâlnirea de sâmbătă a liderilor UDMR care vor lua decizia în privinţa poziţionării faţă de guvern, Marko a făcut din Hărdău principala ţintă a nemulţumirilor.
"Nu dorim să fim într-un guvern minoritar, deşi cu cifre ar fi majoritar. Din păcate, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat ne-a obligat să recurgem la angajarea răspunderii de către guvern. Apoi a aplaudat decizia Curţii. Am auzit aplauzele acelea şi cred că un politician serios ar fi trebuit să se abţină", a comentat vicepremierul, arătând însă că "interesul UDMR nu este ieşirea din Coaliţie, ci să o facem să funcţioneze". UDMR ţine în continuare la trecerea şcolilor la administraţiile locale şi la studiul în limba maternă.
Hărdău pleacă, UDMR câştigă la buget
"Planul B" în privinţa legii educaţiei vizează trecerea rapidă a actului normativ prin Senat, fără ca puterea să aibă însă garanţia formei finale, în condiţiile unei majorităţi la limită de exact 69 de voturi ale Coaliţiei.
De altfel, Roberta Anastase a anunţat ieri că Emil Boc "va solicita o întâlnire cu conducerea Senatului astfel încât să se vadă care ar fi procedurile, soluţiile legate de timp, pentru ca procedura să nu mai fie trenată".
Deşi noul târg ar putea fi considerat un compromis pe moment pentru UDMR, liderii Uniunii ar intenţiona, potrivit unor surse din Coaliţie, să-l transforme într-un avantaj la negocierea bugetului pentru anul viitor.
"Nu dorim să fim într-un guvern minoritar, deşi cu cifre ar fi majoritar. (...) Dacă se garantează funcţionarea impecabilă a majorităţii, nu avem o problemă. Interesul nostru e nu să ieşim din coaliţie, ci să impunem o funcţionare bună.", MARKO BELA, preşedintele UDMR
Fără negocieri, legea educaţiei agreată de UDMR nu trece de Senat
Gyorgy Frunda (foto) susţine că şansele trecerii prin Senat a legii educaţiei sunt nule fără negociere cu opoziţia şi-şi susţine în continuare poziţia că UDMR trebuie să iasă de la guvernare.
EVZ: Se poate vorbi despre pace sau despre armistiţiu în Coaliţie? Gyorgy Frunda: Ştiu doar că trebuie să se discute între partenerii de Coaliţie pentru a construi o strategie privind tratamentul care se impune eşecului suferit în urma deciziei Curţii Constituţionale. În Coaliţie nu a fost nicio problemă privind legea educaţiei. Problema a fost această decizie, care, după părerea mea, este una pur politică, fiindcă asumarea răspunderii nu este îngrădită de dezbaterea legii în parlament. Decizia fiind politică, şi tratamentul care se impune trebuie să fie tot politic.
Cât stă în picioare argumentul că votul lui Petre Lăzăroiu a fost unul personal? Asumarea votului de către domnul Lăzăroiu este inacceptabilă. Ca judecător al Curţii Constituţionale nu poţi lua o decizie în funcţie de interesul tău mărunt pe care îl ai la o facultate de stat sau privată.
În condiţiile majorităţii la limită de la Senat, ce şanse daţi adoptării legii educaţiei în varianta agreată de UDMR? Fără negociere, legea nu va trece de plenul Senatului. Cred că ar trebuie să găsim o soluţie, toate partidele sau majoritatea partidelor din parlament, privind învăţământul pentru minorităţile naţionale. Dacă întotdeauna vom scoate arma etnică atunci când vorbim despre legea educaţiei, puncte mult mai importante, cum ar fi funcţionarea universităţilor, durata învăţământului gimnazial sau liceal, pierd, şi decizia care se aduce e de multe ori emoţională. De aceea, aş propune ca senatorii din comisia de învăţământ să ajungă la o soluţie definitivă privind învăţământul în limba minorităţilor. Pentru că, foarte sincer, cu toţi prietenii cu care am discutat - şi oameni politici, şi profesori universitari - pe niciunul nu-l interesează deloc sau în foarte mică măsură învăţământul în limba minorităţilor.
Dacă în Senat dezideratele UDMR nu vor fi îndeplinite, veţi ieşi de la guvernare? Vom hotărî luni. Eu, personal, cred că trebuie ieşit de la guvernare pentru că a fost o decizie politică împotriva programului comun al Coaliţiei. Dar eu mai cred că acest domn judecător, înainte de toate a adus deservicii mari PDL-ului. Lovitura mare este dată guvernului şi apoi UDMR-ului.