Motivare judecătoarelor CAB Andreea Ionescu și Adina Radu, care au sesizat ICCJ, revine în atenție. Se cere ICCJ să se pronunțe din nou în problema aplicării deciziilor CCR și ICCJ privind prescripția: „Instanțele vor trebui să acorde prioritate standardului cel mai favorabil de protecție, conform Constituției, a cărei respectare constituie principala obligație a judecătorului… Respectarea standardului cel mai înalt de protecție urmează a fi folosit ca singur element”.
În contextul unei controverse juridice aprinse, două judecătoare de la Curtea de Apel București, Andreea Ionescu și Adina Radu, au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistratele au adus în discuție principii fundamentale ale justiției, puse în opoziție cu deciziile luate de judecătorii Iulian Dragomir și Cristina Rotaru-Radu de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Acești din urmă sunt acuzați de nerespectarea legii și Constituției prin aplicarea unei decizii controversate a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția. Decizie este considerată a incita la ignorarea hotărârilor Curții Constituționale Române (CCR) și ale ICCJ pe aceeași temă. În contrast, Ionescu și Radu au luat inițiativa de a cere ICCJ o clarificare juridică menită să pună capăt acestor divergențe. Prin sesizarea făcută pe 1 februarie 2024, în dosarul cu numărul 48817/3/2017, având ca subiect abuzul în serviciu se așteaptă clarificări.
Argumentând pentru respectarea deciziilor CCR și ICCJ în materie de prescripție, judecătoarele Ionescu și Radu au subliniat importanța aderării la cel mai înalt standard de protecție a drepturilor omului. Conform principiului „Nicio pedeapsă fără lege”, stabilit de articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ele au criticat neaplicarea hotărârilor CCR, care au evidențiat lipsa de previzibilitate și claritate a legislației naționale privind prescripția, drept o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului.
Pe lângă aceasta, judecătoarele au remarcat că tratamentul juridic diferit aplicat în cazul infracțiunilor de corupție, bazat pe cauze de întrerupere a cursului prescripției, creează un precedent periculos pentru egalitatea în fața legii. Această abordare, care favorizează anumite infracțiuni în detrimentul altora, fără un suport legal clar definit de o politică penală a statului, este văzută ca o discriminare între cetățeni aflați în situații similare.
Prescripția pedepselor și drepturile omului
Mai mult, judecătoarele au criticat obligația impusă de CJUE de a ignora deciziile CCR, evidențiind că aceasta introduce un element de discriminare în funcție de natura infracțiunii, ceea ce contravine principiului legalității incriminării și a pedepsei. În plus, ele au argumentat că evitarea unui risc sistemic de impunitate nu trebuie să conducă la încălcări sistemice ale drepturilor fundamentale ale omului.
Concluzia lor este fermă, scrie luju.ro. Prioritatea în justiția românească trebuie să fie respectarea Constituției României și a standardului cel mai favorabil de protecție a drepturilor omului, reafirmând astfel supremația dreptului intern în cazul unor discrepanțe cu reglementările internaționale, cu excepția situațiilor în care acestea din urmă oferă un nivel mai înalt de protecție. În esență, demersul judecătoarelor Ionescu și Radu reflectă o luptă pentru asigurarea integrității și respectării principiilor fundamentale ale justiției în fața presiunilor și interpretărilor juridice controversate.