Acum 30 de ani, în data de 6 mai 1990, în cadrul acţiunii "Podul de Flori de peste Prut", peste un milion de români - circa 1.200.000, conform estimărilor vremii - au trecut de o parte şi de alta a Prutului fără vize şi au sărbătorit revederea cu rudele, apropiaţii, prietenii, după o jumătate de secol de la raptul Basarabiei, amintește TVR Moldova.
Acţiunea a fost organizată în opt puncte de frontieră de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Asociaţia culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular din Moldova. Oamenii au venit cu flori și le-au aruncat în apa Prutului pentru a-i colora suprafața înnegurată de mâlul îndelungatei despărțiri a românilor de români.
Emoțiile au fost extraordinare în acea zi în care românilor li s-a permis de către trupele KGB care păzeau granița fostei URSS să treacă liber, de-o parte șl de alta, între orele 13:00 şi 19:00, fără pașaport și viză. „Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii de la dreapta Prutului au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu, citat de presa basarabeană.
Opt puncte de trecere
De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. După cum se vede și din imaginile de la eveniment, preluate de Evenimentul Istoric de la Basarabia-Bucovina.Info, preoții au fost în prima linie a acțiunii binecuvântând poporul adunat. Vredincul părinte Petru Buburuz, parohul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Chişinău, rememorează:
„La Ungheni ne-am aranjat în faţa podului apoi am mers chiar pe calea ferată, pe pod. Acolo ne-a întâlnit delegaţia de la Iaşi. În acea zi, s-a distrus un perete precum zidul Berlinului, parcă se deschidea o epocă nouă. Eu am trecut înainte acel pod cu trenul şi era foarte securizat, dar iată că noi îl treceam liber. Entuziasmul era la tot poporul, că se petrece ceva deosebit care e spre binele nostru”.
Sofia Vicoveanca
Cântăreața de muzică populară Sofia Vicoveanca a participant de asemenea la Podul de Flori: „Nici nu ştiu cum au trecut acei 30 de ani… Invitată fiind de formaţia «Lăutarii» şi maestrul Nicolae Botgros, am descoperit o lume pe care am asemuit-o cumva cu amarul meu. M-a frapat că mulţi oameni – neamuri, verişori – se ştiau, dar nu se văzuseră niciodată. Şi am fost martoră cum se strigau: «Să ştii că sunt cu băsmăluţă roşie sau cu băsmăluţă verde»… Au întins feţe de masă cu de-ale gurii şi dintr-o parte şi din alta. Nici nu ştiu dacă au gustat din acele bucate pentru că ochii, obrajii lor erau scăldaţi în lacrimi… Uneori nu sunt cuvinte să descrii nişte stări care te apasă de ani şi ani de zile”, amintește aceasta pentru TVR Moldova, care mai amintește că locuitorii satelor de pe malul Prutului au primit la casele lor vizitatori de peste Prut şi au sărbătorit ceea ce părea a fi un miracol.
Din păcate a fost doar un miraj. După cum se vede și azi, rușii nu au avut de gând niciodată să redea Basarabia patriei sale mamă, România.
Mai mult, dincolo de toată încărcătura de sentimente profunde, românești, care a rămas celor care au participat cu inima curată la Podul de Flori, surse de încredere din serviciile speciale românești ne-au informat în exclusivitate că evenimentul a constituit totodată momentul perfect pentru retragerea metodică, ordonată și fără control românesc a miilor de membri ai trupelor speciale rusești Spetsnaz implicați în evenimentele din decembrie 1989. Culmea istoriei ar fi ca însuși emoționantul eveniment să fi fost organizat tot de KGB și GRU...
Citește mai MULT pe Evenimentul Istoric