Xavier Bettel recunoaşte că a observat o lipsă de voinţă de a discuta din partea rusă. El este, de asemenea, îngrijorat de ascensiunea curentelor extremiste și populiste în Uniunea Europeană
În cadrul unui interviu acordat sâmbătă, 10 iunie, în emisiunea „Internationales” de la TV5 și Le Monde, Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, a dezvăluit că a încercat, la începutul războiului, să medieze între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. „Poate că oamenii nu au înțeles această abordare, dar, având totuși contact cu președintele rus, am considerat că este necesar să promovez un schimb de opinii.
Aș fi fost nemulțumit de mine dacă nu făceam această încercare, dar am renunțat când am văzut că nu mai există voință de a discuta din partea rusă”, a explicat liderul coaliției care conduce Marele Ducat, citat de lemonde.fr.
„Am negociat cu ambele părți și făceam pași înainte. Am fost aproape de obiectiv, dar condițiile puse la sfârșit de partea rusă s-au dovedit a fi inacceptabile pentru Ucraina, dar și pentru Europa”, a spus Bettel, deși a refuzat să le detalieze. „Puterea unei țări mici nu constă în a se lăuda, ci în a face astfel de tentative de mediere. Astăzi sunt dezamăgit”, a continuat liderul luxemburghez. „Când va realiza președintele Putin că civilii sunt cei care suferă și că frații s-au transformat acum în dușmani?”
Războiul din Ucraina
Cu privire la viitorul conflictului și aderarea Ucrainei la NATO, Bettel este precaută. „Este important să sprijinim în continuare Ucraina, pentru că sunt și valorile noastre în joc. Dar trebuie să facem totul pentru a evita aplicarea articolului 5 [din tratatul NATO], care ar însemna un nou război mondial”.
Reamintind faptul că războiul a ridicat problema integrării rapide a țărilor balcanice în Uniunea Europeană, deși Bosnia-Herțegovina sau Kosovo rămân butoaie de pulbere pe care UE încearcă să le dezamorseze, Bettel subliniază că demersul nu va conduce la „un înlocuitor de Uniune”, care ar oferi toate avantajele, fără alte bătăi de cap. Uniunea nu înseamnă doar avantaje, ci și compromisuri și, prin urmare, constrângeri. Printre acestea, respectul pentru statul de drept, libertatea presei și justiție. Alegerea trebuie să fie pentru o Europă nu doar financiară, ci și a valorilor”.
O problemă pusă și de Ungaria și Polonia, recunoaște premierul luxemburghez, chiar dacă „s-au făcut totuși progrese în aceste două țări” în urma presiunii exercitate asupra lor. În orice caz, nu se pune problema de a ne opune prezidării viitoarelor Consilii Europene de către Budapesta și Varșovia: „Principiul rotației președințiilor este imposibil de modificat, avem reguli și ar fi un semnal foarte prost să facem derogări”. O părere diferită de cea exprimată recent de Anna Lührmann, secretarul de stat german pentru afaceri europene.
O altă amenințare la adresa UE este ascensiunea curentelor extremiste și populiste, care ar putea face managementul Uniunii puțin mai „complex”. „Situația din Parlamentul European este într-adevăr dificilă. Sper ca Partidul Popular European [conservator] să nu opereze o căsătorie din interes cu extrema dreaptă, iar conservatorii eurosceptici [ECR] să o respingă”, se mai arată în analiza premierului Bettel. (Rador)