Marele duhovnic, părintele Ilie Cleopa, s-a născut la 10 aprilie 1912, în Sulița, județul Botoșani, şi a trecut la Domnul în ziua de 2 decembrie 1998.
Parintele Cleopa a venit pe lume într-o familie de ţărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru şi Ana Ilie. A fost botezat Constantin. Din cei zece frați, cinci au intrat în mănăstire, inclusiv mama, la bătrânețe, potrivit Dicționarului Teologilor Români, 1996.
Școala primară de șapte clase a făcut-o în satul natal. A intrat frate în Mănăstirea Sihăstria din 1929 și a fost călugărit în 1937, egumen interimar în 1942, a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah și numit egumen al aceleiași mănăstiri în ianuarie 1945.
În 1949, arhimandritul Ilie Cleopa a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina (1949-1953) și a plecat acolo împreună cu 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, în urma deciziei patriarhului Justinian.
Duhovnic la Mănăstirea Sihăstria din 1956, arhimandritul Ilie Cleopa a devenit o figură reprezentativă a spiritualității ortodoxe românești contemporane, notează volum menționat.
De trei ori a fost nevoit să se retragă în Munții Rarăului din cauza opresiunilor comuniste (1948, 1953-1954 și 1959-1964).
"Părintele Cleopa este și rămâne un tezaur al spiritualității și Ortodoxiei românești. Cu aceeași sensibilitate sufletească și profunzime teologică, pe fond biblic și patristic, vorbește și filosofilor și marilor teologi, purtându-i în cele mai profunde taine ale energiilor necreate, precum și credincioșilor de rând, veniți ca adevărați pelerini din toate colțurile țării, pe care-i hrănește cu cuvântul lui Dumnezeu și-i adapă din izvorul învățăturii despre viața și fericirea veșnică", consemna arhimandritul Ioanichie Bălan.
Marele duhovnic Ilie Cleopa a fost însă nu numai un trăitor în Hristos, ci și un apărător al adevărului evanghelic și ortodox.
Unul din cuvintele sale din anii din urmă, adresat părinților și fraților din mănăstire, tot acest moment al trecerii îl invoca: "Eu nu mai pot vorbi, că sunt bătrân sunt obosit. Dar atâta vă rog: oriunde vă duceți să aveți moartea înainte ochilor și 'Doamne Iisuse ...' în minte și în inimă ... Că îndată se trezește mintea: 'Măi, mâine mor! Și cum mor? Doamne ferește, să nu mă duc în focul veșnic! Doamne ferește de iad!".
Între lucrările publicate în timpul vieții se află: "Despre credința ortodoxă", București, 1981 (reeditată sub titlul "Călăuza în credința ortodoxă", 1991); "Predici la praznice împărătești și sfinți de peste an", Ed. Episcopiei Romanului, 1986; "Predici la Duminicile de peste an", Ed. Episcopiei Romanului. 1990; "Valoarea sufletului", Galați, 1991; "Urcuș spre înviere" (predici duhovnicești), Mănăstirea Neamț. 1992; "Despre vise și vedenii", București, 1993.