Povestea Magdalenei, soţia de fotbalist care scrie poezii

Partenera de viaţă a căpitanului de la Rapid, de meserie psiholog, este o nevastă atipică. Compune versuri, strânse într-o carte, iar talentul literar şi-l "hrăneşte" încă din şcoala generală.

Obişnuite să fie ţinute în puf şi să ducă o existenţă parazitară, multe dintre soţiile de fotbalişti nu-şi bat capul cu probleme cotidiene sau existenţiale, având mai degrabă rol decorativ, de "femei în casă", cu principalul scop de "a turna" copii şi de "a toca" banii bărbaţilor. Există şi excepţii. Una dintre acestea se numeşte Magdalena Lazăr, soţia căpitanului de la Rapid, care scrie poezii.

EVZ a aflat încă de anul trecut despre talentul literar al Magdalenei, care a scos şi o carte, "Zborul unui flutur rătăcit", pe care a împărţit-o invitaţilor la botezul celui de-al doilea copil al familiei Lazăr, eveniment petrecut în noiembrie 2010.

EVZ: Cum ţi-a venit ideea să scoţi o carte de poezii? Magdalena Lazăr: Poezii scriu de când eram mică. Mi-aduc aminte că, în şcoala generală, mereu luam nota 10, atunci când, în loc de comentarii, făceam versuri pe tematica dată. În 1994 am participat chiar la un concurs de versuri organizat de TVR. Am avut poezii publicate în revista Liceului "Mihail Sadoveanu", "Paşi printre cuvinte". Am luat parte la cenaclul "Iulia Hasdeu". În 2006 am colaborat cu fetele de la trupa Bambi, pentru albumul "Mai sunt numai trei zile".

Aşadar, visul meu este unul mai vechi, dar s-a rătăcit de-a lungul anilor printre alte noi provocări sau priorităţi, astfel că de-abia acum şi-a găsit drumul. Am compus şi câteva urări haioase de Crăciun şi de Paşte şi mă amuz când le reprimesc de zeci de ori în fiecare an. Bineînţeles însă că, în afara cunoscuţilor, nimeni nu mă crede că îmi aparţin. Proză am scris foarte puţină, şi asta doar pentru şcoală. În schimb, pot să vă spun, şi să mă laud chiar, că, împreună cu Bianca Nuţu, prietena lui Ovidiu Herea, şi cu alte câteva prietene, am iniţiat şi lansat un proiect de revistă on-line, pe care chiar vă invit s-o accesaţi şi s-o comentaţi pe www.intreprietene.ro

Ai vreun poet preferat? Din literatura naţională îmi plac foarte mult Coşbuc şi Eminescu. Mă dau în vânt şi după Bacovia. Din literatura internaţională, Charles Baudelaire.

Împărtăşeşti ideea că fotbaliştii sunt limitaţi din punct de vedere intelectual?Nu împărtăşesc această idee. Dar, ca în orice pădure, mai sunt şi uscături, nu? Eu l-am cunoscut pe Costin datorită unui studiu pentru facultate făcut pe grupurile organizate. Le-am aplicat atunci băieţilor de la Sportul Studenţesc o baterie de teste, printre care şi un test de inteligenţă. S-au descurcat destul de bine. Nimeni nu este perfect. Nu sunt în măsură să judec sau să etichetez pe cineva.

Ce părere ai despre faptul că soţiile şi prietenele de fotbalişti au imaginea unor "tocătoare de bani"? Uneori, şi eu am fost privită cu prejudecăţi, doar pentru că sunt soţie de fotbalist. Unii elevi mi-au mărturisit că în prima şedinţă au venit la cabinetul de consiliere psihopedagogică doar ca să vadă cât de fiţoasă sunt! (râde). Sunt de părere că, aproape întotdeauna, aparenţele înşală. De cele mai multe ori suntem băgate toate în aceeaşi oală, dar sunt multe fete bune şi bine pregătite profesional. Dar dacă despre fotbalişti s-a creat o imagine negativă, probabil că se merge pe principiul "cine se aseamănă, se adună".

Ai întrebat vreun critic literar despre versurile tale? Nu am nevoie de o părere avizată, nu că m-aş crede vreun geniu, ci pur şi simplu pentru că prin aceste versuri am transpus o parte din emoţiile şi sentimentele care m-au încercat şi sunt scrise pentru oameni asemeni mie, care se pot regăsi în ele. Cartea este despre mine… Cum ar putea cineva să mă critice? Dacă nu vrea să mă cunoască şi altfel, atunci să n-o facă. Volumul meu există doar în număr de 100 de exemplare, dar există, iar asta este cel mai important!

Cariera mea este în alt domeniu. Sunt psiholog de profesie. Îmi place să scriu poezii. E o pasiune sau mai mult un mijloc de a mă descărca sufleteşte, în loc să mă dau cu capul de pereţi! Dacă plac cititorilor şi cred că am ceva de spus prin intermediul lor, probabil că voi mai publica. Eu am mai multe versuri, unele mai naive, din vremea copilăriei, altele mai mature şi mai încărcate de sens.

Care este poezia pe care i-ai dedicat-o lui Costin? Lui i-am dedicat întreaga carte. A fost o surpriză şi pentru el. N-am suflat nimănui o vorbă despre ce intenţionam să fac. Poeziile scrise special pentru el sunt "Locul meu" şi "Povestea noastră".

DEDICAŢIE

"Locul meu"

Iubirea mea nu e un vis, Prin anii ce-au trecut s-a scris Şi în destinul meu o port M-a-nvăluit cu trup cu tot.

În multitudinea de gânduri E prezentă-n zeci de rânduri Şi chiar de n-aş vrea s-o evoc Tot mi-a aprins în suflet foc.

Locul meu este acolo, lângă el Nicăieri în lume nu m-am simţit la fel, L-am căutat prin mii de locuri Şi nu l-am câştigat la jocuri.

A fost de-ajuns la o cafea Să-mi cucerească inima Şi înainte de plecare Să-mi fure-o mică sărutare.

El m-a cerut apoi de soaţă Să-l însoţesc de-atunci în viaţă, Mamă la copii să-i fiu Şi bunicuţă mai târziu.