Specialitatea lui Lemeș, afară de muzică de dans, erau cântecele moldovenești, care emoționau mai cu seamă pe boierii bătrâni.
Constantin Stere, în cartea sa „În preajma revoluției”, scrie despre o sărbătoare organizată în casa unui boier, când mareșalul regional „uitând de fumurile de mareșal al nobilimii din împărăția rusă, porunci lui Lemeș: „zi-ne o doină moldovenească... știi, ca ciocârlia…” cerând acest lucru de repetate ori, încât situația se accentuase atât de tare... că apăreau multiple semne de întrebare din partea reprezentanților administrației ruse prezenți în sală”.
Situația a fost salvată de un nobil de origine poloneză care a toastat:
„Domnilor, ca supuși credincioși ai Majestății Sale țarului tuturor Rusiilor, să bem un pahar pentru gloria și sănătatea Majestății Sale Împăratul Alexandru Nikolaevici. Urraaa”.
Citește GRATUIT toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric