Povestea Elenei Serova - prima rusoaica la bordul staţiei spaţiale internaţionale (ISS)

Elena Serova este prima rusoaica care a ajuns la bordul staţiei spaţiale internaţionale (ISS) unde va urmă să efectueze o serie de experimente ştiinţifice şi să efectueze operaţiuni de întreţinere a aparaturii de bord. Misiunea Elenei va dura 6 luni de zile; în noiembrie 2014 este prevăzută sosirea la bordul ISSului a unui nou echipaj, din care face parte o italiancă.

În vârstă de 38 de ani, Elena Serova a lucrat câţiva ani că inginer la compania rusească Energia şi la controlul misiunilor rusesc înainte să fie selecţionata, în 2006,  în echipajul cosmonauţilor. De atunci a urmat o procedura intensă de antrenamente care au pregătit-o pentru misiunea la care ia parte la ora actuală: o misiune de 6 luni la bordul staţiei spaţiale internaţionale (Internaţional Space Shuttle, ISS).

Pe 26 septembrie 2014 Elena, împreună cu alţi doi astronauţi, Bary Wilmore, de la NASA, şi Alexander Samokutyaev, din Rusia, au ajuns la bordul ISS cu ajutorul capsulei Soyuz, lansată de la Baikonur (Kazakstan). Călătoria spre ISS a fost destul de aventuroasă, întrucât unul dintre panourile solare care alimentează capsulă cu energie nu şi-a desfăşurat „aripile” cum ar fi trebuit; din fericire acest fapt nu a avut repercursiuni negative. O dată ce Soyuz s-a cuplat cu ISSul panoul solar a reuşit să îşi recupereze activitatea.

Elena Serova este căsătorită cu un coleg, la rândul lui cosmonaut, Mark Serov, cu care are o fetiţă în vârstă de 11 ani.

În timpul conferinţei de presă de dinaintea lansării Elenei i-au fost puse o serie de întrebări bizare. Una dintre acestea a fost: ce fel de pieptănătură va adopta la bordul staţiei spaţiale? Răspunsul a fost pe măsură: Elena l-a invitat pe ziarist să pună această întrebare şi celorlalţi doi colegi cu care efectuează misiunea.

Elena urmează o tradiţie de lungă durata, începută în 1963 în Uniunea Sovietică, cu lansarea Valentinei Tereshkova la bordul unei rachete Vostok. În 1984 a fost rândul Svetlanei Savitskaya, care a fost şi prima femeie din lume care a efectuat o ieşire în spaţiu pentru repararea staţiei spaţiale Salyut 7. Ulterior Kondakova a petrecut 5 luni la bordul staţiei spaţiale Mir, în anii 1995-1995, fiind prima femeie din lume care a rămas în spaţiu o perioada aşa de îndelungată; ulterior Kondakova a zburat la bordul unui shuttle, Atlantis, în 1997, pentru a vizită din nou Mir-ul.

Reporterul James Oberg, de la NBC News, specializat în tot ceea ce ţine de spaţiu, a declarat că este profund impresionat de pregătirea Elenei Serova, şi că această a fost selecţionata pentru această misiune doar pe baza meritelelor ei profesionale. Misiunea din care face parte Elena, Expedition 41, va dura 6 luni. În acest timp membrii echipajului vor efectua o serie de experimente ştiinţifice şi vor efectua operaţiunile necesare pentru întreţinerea ISSului.

Elena Serova a declarat înainte de plecare că nu vrea un loc în istorie, ci că ceea ce face este meseria ei; nu se consideră un erou.

La bordul ISSului cei trei membrii ai echipajului au întregit o echipa de şase membrii, întrucât i-au găsit deja la bord pe rusul Max Suraev, pe neamţul Alexander Gerst şi pe astronautul NASA Reid Wieseman, care se aflau acolo din luna mai. În luna noiembrie cei trei membrii ai echipajului care se găseau deja acolo ar urmă să se întoarcă acasă şi să fie înlocuiţi de o noue echipa, din care va face parte şi italiancă Samantha Cristoforetti.

Lansarea Elenei Serova în spaţiu are inclusiv o valenţă strategică, ţinând cont de faptul că în 2005 directorul unui important institut medical din Rusia a declarat că femeile sunt prea fragile pentru călătorii în spaţiu şi că o eventuală călătorie spre Marte ar trebui efectuată cu un echipaj alcătuit doar din bărbaţi. Este uşor de imaginat ce crede Elena Serova, de la bordul ISSului, despre aceste declaraţii.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro