Până pe 6 august, sibienii pot deprinde diverse meşteşuguri de la tineri elveţieni, germani şi francezi care fac parte din casta calfelor călătoare.

Sibiu, Zidul Cetăţii. Tineri îmbrăcaţi ca acum 100 de ani cioplesc în piatră, bat fierul sau modelează lutul. Sunt aşa-zisele calfe călătoare ale Germaniei, Franţei sau Elveţiei ce-au pornit într-o călătorie iniţi a tică de trei ani şi o zi.

În acest răstimp, trăiesc din ce muncesc, dorm pe unde apucă, petrec de zor când se întâlnesc, iar la Sibiu se simt ca acasă - e singurul oraş din România unde au o casă a lor, a calfelor călătoare, dăruită de Biserica Evanghelică din oraş.

"Nu ştiu dacă şi peste zece ani voi fi tot fierar. În astfel de călătorii vezi multe şi înveţi asemenea. Poate o să-mi placă să mă fac, cine ştie, ziarist şi să am un aparat foto ca al tău", mărturiseşte Fratzlaw Schmitzki, aflat în al treilea an de călătorie.

Şase grupări în Germania

Cei porniţi în această călătorie iniţiatică au reguli stricte. De exemplu, nu au voie să stea mai mult de trei luni într-un loc. Apoi, trebuie să poarte mereu costumul tradiţional: cămaşa albă cu guler scrobit tare, pantaloni evazaţi, vestă şi jachetă cu nasturi de sidef având culoarea meşteşugului fiecăruia, cilindru, melon sau pălărie cu borul mare şi pantofi negri. Pălăria o dau jos doar la masă sau când sunt într-o cameră, ei între ei. Nu au voie să se apropie la mai puţin de 50 de kilometri de oraşul natal.

Cei din Germania sunt împăr ţiţi în şase grupări: Calfele că lătoare independente (cei mai numeroşi), Uniunea străină pentru libertate, Gruparea de calfe "Freier Begegnungs - schacht", Oneştii zidari şi cioplitori în piatră străini, Frăţia lui Roland şi Asociaţia cinstită şi pricepută a Vogtländerilor liberi germani.

În fiecare an, calfele care trec pe la Sibiu muncesc pe strada Cetăţii - bat fierul, fac vase de lut sau lucrează lemnul - în fiecare dimineaţă, până pe 6 august. Spectatorii care doresc se pot lăsa iniţiaţi în me seria de bijutier, dulgher, aurar sau pietrar.

"Trebuie să-ţi doreşti să vezi lumea"

De sub pălăria cu boruri largi a lui Simon Zimmerei răsare o barbă deasă şi roşcată. E serios şi calm, vorbeşte cu mult respect despre ceea ce este şi ceea ce face el. Plecat în călătorie de un an, a fost până acum prin Germania, Austria şi Elveţia. Dulgher de meserie, experienţa lui se traduce prin pilde rostite în fiecare răspuns.

"Trebuie să fii deschis, să-ţi doreşti să vezi lumea. Eşti oaspete peste tot şi, încet-încet, te descoperi pe tine. Înveţi din probleme. Te desăvârşeşti atât pe plan profesional, cât şi personal", îşi descrie dulgherul călătoria.

Alături de el, în lumea largă, mai sunt aproximativ 700-800 de calfe călătoare.

La Sibiu au primit casa lor în 2002, când au revenit în oraş primele noi calfe ale vremii. Au înnoptat la prim-preotul Bisericii Evanghelice, care a pornit demersurile ca imobilul din Piaţa Huet să le revină - în casa respectivă au fost descoperite dovezi istorice potrivit cărora, cu secole în urmă, acolo au înnoptat alte calfe călătoare.

"Vezi fereastra aceea? Pervazul de piatră eu i l-am sculptat", arată Wesley Templeraud, un pietrar din Franţa, spre casa calfelor. Primii ani de ucenicie i-a petrecut învăţând. Au urmat ani de călătorii prin Franţa şi, apoi, prin lumea întreagă. Şapte ani a durat stadiul devenirii. Acum, Wesley s-a mutat la Berlin, unde va sta doi ani să înveţe germana. După care vrea să devină calfă călătoare după rit german. "Să nu am maşină, telefon mobil, să învăţ cum văd ei lumea".

"Fiecare îşi face călătoria diferită de a celuilalt. Dar cu toţii, în timpul călătoriei, învăţăm să lăsăm în urmă tot ce e de prisos. Înveţi să fii liber", conchide tâmplarul Pascal Hahn.

"Eşti oaspete peste tot şi, încet-încet, te descoperi pe tine.", SIMON ZIMMEREI, calfă din Germania