Multimilionarul sibian Ilie Carabulea şi-a susţinut astăzi teza de doctorat. El intră astfel într-o categorie selectă, din care mai face parte, printre alţii, şi doctorul în economie subterană Dinel Staicu.
La cei 63 de ani ai săi şi circa 200 de milioane de euro în cont -potrivit topurilor Forbes şi Capital- lui Ilie Carabulea nu i-ar putea lipsi nimic la prima vedere, fiind catalogat adesea ca un personaj de succes. Cu toate acestea, abia de astăzi omul de afaceri sibian poate spune că este împlinit profesional. După şase ani de studii de doctorat la Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Ilie Carabulea şi-a susţinut astăzi o teză în managementul transporturilor, după cum a confirmat pentru Agerpres Alexandra Todoran, purtătoarea de cuvânt a instituţiei.
Teza de doctorat a inginerului Ilie Carabulea, susţinută dimineaţă în Sala Senatului, are legătură cu principalul domeniu de activitate al fimelor sale, transportul, cel mai bogat sibian fiind patronul holdingului "Atlassib", dar şi deţinătorul a 36,26% din Banca Carpatica. "Ne-am propus ca obiectiv realizarea unei dispecerizări inteligente a vehiculelor din cadrul flotei, utilizând un sistem multi-agent care gestionează diferite situaţii. Totodată, am urmărit creşterea eficienţei organizaţionale prin accesul la informaţii obţinute apriori prin efectuarea de simulări, dar şi asigurarea îndeplinirii constrângerilor specific problemei de alocare a vehiculelor pe rute", şi-a descris Carabulea lucrarea . Software-ul rezultat pe urma lucrării de doctorat a lui Ilie Carabulea urmăreşte numărul de rute sau destinaţii, numărul de vehicule din cadrul flotei, istoria rutelor alocate pentru vehicule (vehiculele să fie distribuite în mod egal pe parcursul unei luni de zile pe toate rutele), distanţa parcursă de un vehicul pe perioada unei luni (constrângere: numărul mediu de kilometri parcurşi într-o lună de zile este de preferat să fie aproximativ acelaşi pentru toate vehiculele, pauza pentru şoferi între rute. Totul, bazat pe un algoritm calchiat pe comportamentul furnicilor.
Laude pentru Carabulea
"Cercetarea ştiinţifică acoperă o perioadă de 30 de ani, iar expertiza autorului a fost concentrată în realizarea celei mai performante şi mai mari organizaţii din domeniul transportului din România. Testarea şi validarea soluţiei a dus la implementarea ei cadrul SC Atlassib SA", a mai spus Carabulea în faţa comisiei de doctorat. Ai cărui membri au găsit cuvinte de laudă pentru lucrarea celui mai bogat sibian. "Oameni precum domnul Carabulea au înţeles că dincolo de intuiţie, fler, trebuie o dezvoltare a transportului pe baze ştiinţifice", a spus profesorul Cristian Andreescu de la Universitatea Bucureşti. (A contribuit Traian Deleanu)
Pe urmele lui Dinel Staicu, doctor în economie subterană În demersul său ştiinţific, Ilie Carabulea pare a fi urmat modelul patentat în urmă cu mai mulţi ani de controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu. Fost miliţian, acesta şi-a susţinut şi el o teză de doctorat în domeniul în care s-a reprofilat cu succes după 1990. Cu titlul "Economia subterană" şi fără a respecta canoanele unei lucrări ştiinţifice, teza de doctorat a lui Dinel Staicu vorbeşte despre România postdecembristă ca despre "un spectacol economic din care nu puteau lipsi din decor găinarii, escrocii şi rechinii".
"Escrocii mari pun de un jaf gen CARITAS sau FNI, mai pun de o ţeapă la bancă sau pun şi ei umărul la deblocarea financiară, adică" preiau creanţele agenţilor economici cu capital de stat sau stocurile de producţie, le cumpără la jumătate de preţ, îi deblocheaza astfel şi dispar", a scris Dinel Staicu în teza sa, susţinută la Universitatea din Craiova în 2000, apreciată cu calificativul maxim şi în care şi-a exprimat şi o viziune originală asupra luptei anticorupţie: "Fiind un fenomen economic de anvergură, nu poate fi combatut prin masuri coercitive. Daca admitem prin absurd ca i-am prins pe toti, de la gainari la rechini, am aduce o mare atingere siguranţei nationale".
"Doctorii de carton" Printre tezele de doctorat controversate scrise în România în ultimii zece ani se numără şi cea a lui Adrian Păunescu. Poetul recent dispărut, sub conducerea ştiinţifică a academicianului Eugen Simion, a încercat să-şi suţină la Facultatea de Litere o teză despre poezia anilor '60, cu accent pe opera poeţilor Ion Alexandru, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu. Fără aparat critic şi note de subsol, teza reprezenta de fapt o colecţie de memorii, în care autorul povestea de pildă faptul că Marin Sorescu era palid când l-a văzut ultima oară.
Teza lui Păunescu a fost respinsă de comisie în urma unui scandal public, însă vechiul sistem de susţinere a doctoratelor a permis ca titlul de doctor să se acorde foarte uşor şi fără limite numerice, în virtutea autonomiei universităţilor, care îşi puteau stabili singure numărul de locuri. După anul 2000, media de titluri de doctori pe an era de peste 2000 în universităţile din România. Pentru că este înscris la doctorat din 2004, Ilie Carabulea face parte din ultima generaţie de doctoranzi a vechiul sistem de organizare a învăţământului universitar, anterior adopării sistemului Bologna.
Potrivit acestuia din urmă, studiile de doctorat reprezintă al treia parte, de trei ani ani, a ciclului academic. Consecinţa este că acum tot mai puţini doctoranzi reuşesc să-şi susţină tezele la timp. La Universitatea "Al.I.Cuza" din Iaşi, doar 10% din doctoranzii din sistemul Bologna au reuşit să susţină la termen tezele.
PROBLEME CU LEGEA Ilie Carabulea, anchetat pentru mită Cu o lună înainte de susţinerea tezei de doctorat, Ilie Carabulea a fost în atenţia publică printr-o audiere la DNA Alba, într-un dosar în care prim-procurorul sibian Florin Apostu este cercetat pentru corupţie, mai precis mită, şantaj şi fals. Florin Apostu a fost arestat la sfârşitul lui octombrie şi este acuzat că ar fi primit "foloase necuvenite" de la "un om de afaceri din Sibiu" pentru a-i facilita o întâlnire cu procurorul general Laura Codruţa Kovesi.
Potrivit procurorilor DNA, citaţi de presă, Ilie Carabulea i-ar fi oferit lui Apostu o revizie gratuită la Audi-ul A8 pe care îl folosea, în schimbul unor demersuri pe lângă procurorul general "pentru ca Ministerul Public să promoveze un recurs în interesul legii ce viza interesele financiare ale persoanei respective".
"De precizat că autoturismul respectiv fusese achiziţionat în sistem leasing de la o firmă aparţinând aceluiaşi cumpărător de influenţă, leasing-ul fiind plătit de o altă societate comercială aparţinând aceluiaşi cumpărător", s-a arătat într-un comunicat DNA pe marginea dosarului Apostu. Ilie Carabulea a negat acuzaţiile aduse şi a susţinut că demersul său către Kovesi a fost legal, prin intermediul a şapte memorii trimise de firma Atlassib, a căror existenţă urma să fie verificată la Parchetul General. Ilie Carabulea nu a putut fi contactat astăzi de EVZ.