Doi ani au durat anchetele FBI şi SRI ca să-i prindă pe românii care au păgubit mii de americani, de la care au luat prin escrocherii 20 de milioane de dolari.
Laurenţiu Adam din Reşiţa şi Horaţiu Bălănescu din Gorj, ambii absolvenţi de Stomatologie, sunt acuzaţi de FBI că au făcut extracţii din portofelele mai multor americani. Anesteziile s-au făcut wirless, iar operaţiile din tastură. Prin intermediul site-urilor de licitaţii, precum eBay, vreo 100 de români au vândut yahturi şi maşini de lux imaginare, la preţuri de chilipir, americanilor. Aproximativ 2.000 au rămas cu buza umflată şi acum le ţipă măseaua pentru că au pierdut, în doi ani, vreo 20 de milioane de dolari. Aproximativ 10 lideri ai grupării, printre care şi cei doi medici stomatologi, au încasat lunar echivalentul unei maşini de lux Audi Q7. Nici n-au făcut prea mare lucru, toată "afacerea" a mers din laptop. Au plimbat banii dintr-o parte în altă şi au compus un text care să vândă cât mai bine o iluzie şi cel mult o fotografie culeasă de pe internet, pe care oricum o poţi downloada gratuit. Seara, după "muncă", venea şi răsplata. Trabucul fin şi-un vin, o viaţă fără chin Lui Laurenţiu Adam îi plăcea distracţia. Se poza ca un fotomodel şi aproape în niciun cadru nu-i lipseau două accesorii, un pahar de whiskey şi o cutie de energizant. Când făcea câte o "tranzacţie" grasă sărbătorea cu o sticlă de vin scump şi pufăia dintr-un trabuc fin. Ca orice tânăr care câştigă bine din afaceri, de sub cămaşă îi sărea eticheta de firmă. Partenerul de distracţie şi colegul de "firmă" al lui Adam era Sebastian Papavă. Amândoi aveau abonament la clubul de fiţe, împărţeau aceleaşi idealuri Un alt lider, Horaţiu Bălănescu, îşi deschisese o firmă în domeniul stomatologiei. Potrivit bilanţului anual, în 2009 a avut o cifră de afaceri cât pentru o ieşire la cofetărie. Banii veneau din altă parte. Îl ajutau la numărat şi împărţit dolarii americanilor, fratele său şi un prieten. Cooperativa banilor furaţi wireless Sistemul de fraudare pus la punct de români funcţiona ca o cooperativă. Erau trei mari grupări: una în America şi două în România. Platformele de vânzări virtuale erau create în "laboratoarele" din România. "Un individ cu bani închiria un apartament, unde caza şi câte şase - şapte tineri care se ocupau cu fabricarea unor pagini web cu oferte mici. Foloseau nume de cetăţeni străini, în special americani, pentru a prezenta încredere", a explicat unul dintre anchetatori. În şapte judeţe şi în Bucureşti funcţionau peste zece de astfel de mici "cuiburi", coordonate de lideri zonali. Al doilea mare grup era în America. Cei de peste Ocean foloseau identităţi şi documente false atunci când ridicau banii transferaţi în conturi. Apoi foloseau diferite metode ca să îi trimită în România, prin transfer bancar, prin poştă, intermediari sau îi aduceau chiar ei, cash. Cine împarte, parte-şi face Cel de-al treilea grup, aflat în România, se ocupa de transferul banilor. "Practic, echipa din care făceau parte cei doi medici (Laurenţiu Adam şi Horaţiu Bălănescu - n.r.) era cea mai importantă, îi coordona pe cei din America şi asigura virarea banilor", a mai precizat anchetatorul. O bună parte din bani, 60 - 65%, ajungea la liderii din România, iar restul la ceilalţi care "ajutau" să funcţioneze sistemul. Vineri seară, o mare parte dintre cele 50 de persoane reţinute de procurori au primit mandate de arestare pentru 29 de zile. În Bucureşti, au fost arestaţi 23 de infractori cibernetici, iar dintre cei 16 reţinuţi în Gorj, 13 vor sta în puşcărie în următoare lună. Toţi vor fi judecaţi pentru fraude informatice, înşelăciune şi constituirea unui grup infracţional organizat. "Acest caz demonstrează că infracţiunile comise prin intermediul internetului nu au niciun fel de graniţe.“ Mark H. Gitenstein, ambasadorul SUA în România
DEZMĂŢ
Complicii doctorilor se lăfăiau în Florida
Cazul de acum seamănă izbitor cu unul anchetat de FBI şi Secret Service în anul 2008. Şi atunci, printre protagonişti apăreau Horaţiu Bălănescu, fratele său, Daniel, şi Laurenţiu Adam. Ei erau consideraţi membrii unui grup de crimă organizată cu sediul în România.
Trei români care se ocupau cu trimiterea banilor în ţară duceau o viaţă de huzur pe plajele din Florida. În camera motelului în care stăteau cei trei au fost găsite câteva sute de mii de dolari. Alte câteva mii au fost găsiţi asupra lor. Din reţeaua anihilată atunci făceau parte şapte români.
Pe lista autorităţilor americane mai figurau Flavius Militaru, Sorin Lebădă, Cristian Florea şi Nicolae Gligor. Ultimii trei încasau banii în urma licitaţiilor fictive organizate pe diferite site-uri pentru bărci, vehicule şi jet-ski. Lebădă a fost prins la un terminal bancar, când încerca să trimită bani în ţară. Avea un paşaport finlandez cu numele "Terry Bolduin". Lebădă, Florea şi Gligor au fost arestaţi în SUA. Procurorul declara, atunci, că urma să ceară şi extrădarea celor din România.
Deşi românii au câştigat sume enorme din furturi informatice, banii nu i-au folosit în scopuri care să le asigure un trai liniştit. Ba, dimpotrivă, cu banii clienţilor din toată lumea românii şi-au cumparat maşini, au jucat la bursă sau i-au risipit prin cazinouri. Un exemplu în acest sens este vâlceanul Liviu Mihail Concioiu, care la 22 de ani le-a facut americanilor o paguba de peste 3 milioane de dolari. El a patruns în sistemul informatic al site-ului eBay şi a sustras ID-urile şi parolele a 3.700 de angajaţi. Apoi a intrat în baza de date unde se aflau informaţiile despre clienţi şi despre conturile lor. Apoi, împreuna cu şapte amici, a facut clone şi, cu aceste carduri false, a retras banii. "Nimeni nu se pricepe mai bine ca românii la fraude" În 2007, ziarul "Los Angeles Time" a prezis:"Nimeni nu se pricepe mai bine decât ca românii la fraude informatice pe site-urile de licitaţie". Alte cazuri celebre care i-au avut ca protagonişti pe hackerii români. În septembrie 2002, au fost prinşi George Badea şi Constantin David. Ei au intrat, începând cu 1999, în bazele de date ale companiei Ingram Micro Corp, de unde au cumparat piese de computer prin conturi false (ale altor clienţi) în valoare de zeci de mii de dolari. În martie 2004, Dumitru Ciobanu a împraştiat un worm numit W32/Blaster-F care a afectat mii de computere. În 2006, Victor Faur a spart reţeaua NASA, a Marinei Americane şi a Departamentului American de Energie. El a pătruns în peste 150 de computere ale administraţiei americane, cauzând pagube de 1,5 milioane de dolari. În mai 2007, românii au fost implicaţi în cazul TJ Maxx, considerată cea mai mare frauda IT din istorie, a implicat peste un miliard de dolari furati de pe 45 de milioane de carduri, de la 500.000 de clienţi ai lanţului global de retail. În octombrie 2007, Florin Fechete a comis furturi în valoare de 125.000 de dolari de pe eBay, de la trei persoane. El a folosit 16 identitaţi false pentru a vinde maşini sau motociclete fantomă. În aprilie 2008, a fost prins Vlad Duiculescu, alias "Vladutz" ,care a furat identitaţi on-line pentru bani, cauzând pagube de două milioane de dolari site-ului eBay. Acest caz a fost instrumentat de actualul procurer general al României, Laura Codruţa Kovesi. CITIȚI ȘI:
- Hackerii români, escrocii "virtuali" de 20 de milioane de euro din Estul Sălbatic. 50 de persoane reţinute
- Fraudă de 20 de milioane de dolari. FBI caută în România escrocii de pe Internet
- Român reţinut pentru că a fraudat eBay cu 3 milioane de dolari
- Cum arată un anunţ fals pe eBay, pus de escrocii din România