O americancă vrea să vadă dacă populația poate fi supravegheată genetic, dar și să îmbunătățească tehnologia prin care criminalii să fie identificați mai ușor.
Acest proiect a avut menirea de a atrage atenția asupra dezvoltării tehnologiilor folosite în expertiza criminalistică a ADN-ului”, a spus cercetătoarea Heather DeweyHagborg, care a încercat să explice prin artă importanța perfecționării metodelor de examinare a probelor judiciare. Americanca are covingerea că lucrările sale de cercetare vor pune în lumină și importanța determinismului genetic.
Practic, aceasta a adunat de pe străzile New York-ului mucuri de țigară, gume de mestecat și fire de păr. Apoi, a analizat ADN-ul pentru a determina genul și etnia persoanelor, culoarea ochilor și alte trăsături, precum și dimensiunea nasului acestora, astfel încât, în cele din urmă, să folosească un program de generare a feței și o imprimantă 3D, pentru a crea o serie de portrete tridimensionale, speculative, la scară umană. Proiectul se numește „Stranger Visions” și este o explorare artistică bazată pe știință. Americanca a pornit la drum întrebându-se cât de multă informație ar putea fi înțeleasă și utilizată de o persoană care analizează resturile genetice lăsate de un străin.
„M-a frământat ideea că lucrurile care ne fac umani -părul, pielea, saliva și unghiiledevin o adevărată responsabilitate pentru noi, pe măsură ce le lăsăm în spațiul public. Artistă și biohacker deopotrivă (biohacking este un termen folosit pentru tehnologiile folosite cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea fizică și mentală), Heather Dewey-Hagborg mai speră că, prin producerea sculpturilor folosind ADNul unor persoane necunoscute, va declanșa o dezbatere privind potențiala folosire abuzivă a ADN-ului sau a supravegherii genetice a populației.
„Americanca ar fi depășit limitele etice și legale”
Prima problemă ridicată de criticii săi are în vedere dacă americanca a depășit limitele etice și legale, atunci când a folosit mostre de ADN fără consimțământul respectivelor persoane. Cea de a doua vine din partea unui academician de la Harvard, Centrul pentru Politici de Sănătate, Biotehnologie și Bioetică, care a opinat că „lucrează cu sexul persoanelor, grupul ancestral din care acestea fac parte și care reflectă doar jumătate din ADN-ul individului”. „Există sute de mii de persoane care ar fi potrivite pentru aceste descrieri, chiar dacă fiecare predicție a fenotipului lor ar fi corectă, una sau mai multe dintre acestea vor fi probabil greșite”, a declarat academicianul Michelle N. Meyer.