O familie din Zimnicea are o afacere de subzistenţă cu o familie de godaci din Vietnam. Râmătorii sunt cu "burtă târâtoare". Pe Vier îl cheamă Hercule, iar pe scroafele sale: Xena, Hera şi Gabrielle.
Ţi-ai dori să mănânci o ciorbă de perişoare şi un cotlet şi după ce te scoli de la masă să te simţi ca după o ciorbă de legume şi un piept de pui? Simplu, dar costisitor. Ultima fiţă în gastronomia românească e mâncarea cu carne de porc vietnamez. Nu are colesterol aproape deloc. Au apărut deja mici crescătorii de astfel de animale exotice. Se cresc la fel ca porcii noştri, din alimentaţia lor lipsind însă orice urmă de grăsime animală.
O astfel de afacere a fost pusă pe picioare de o familie din Zimnicea, judeţul Teleorman. Soţii Biţă, împreună cu Claudiu, băiatul lor, au crescut şi vândut, în doi ani şi ceva, zeci de purceluşi vietnamezi. Dar nu din cei mititei, de companie, pe care îi vezi ţinuţi în lesă pe stradă de vedete excentrice. Ci mari, de un chintal şi mai bine.
Cel mai bun struţ tot porcul rămâne
Lui Claudiu Dan Biţa i-a venit ideea în toamna lui 2008. "Am văzut la televizor un reportaj cu o fermă de struţi din Giurgiu. M-am gândit să facem şi noi una, dar n-aveam suficient spaţiu şi investiţia era mare. Plus că mâncau prea mult", istoriseşte Claudiu. "Un struţ matur mănâncă o juma’ de hectar de coceni într-o iarnă. Noi n-avem pământ. Curtea e mică, şi când struţul întinde aripile îi trebuie trei metri jumate!", îl competează tanti Doina, maică-sa. "Apoi, am văzut un alt reportaj cu unu’ din Tg.-Mureş, Balla Levente, care creştea purceluşi vietnamezi şi m-am gândit că asta putem să facem. Şi am făcut", povesteşte Claudiu.
Băiatul are 28 de ani şi de 14 e ţintuit într-un scaun cu rotile: "Am sărit în Dunăre, la scăldat, m-am lovit de fund şi am paralizat pe loc de la gât în jos". Tânărul nu mişcă decât capul şi degetul mic de la mâna dreaptă. Accidentul ăsta l-a ajutat altfel: "Gândesc mai bine!", spune Claudiu, care a fost şi în China, la un transplant de celule stem. Gigi Becali a plătit costurile, dar tratamentul n-a avut niciun efect.
"Vietnamezii cu burtă târâtoare" ajung până la 120 de kile
Afacerea au început-o cu trei scroafe şi un vier, care sunt şi acum pepiniera lor. Sunt vietnamezi de talie mare cu "burtă târâtoare", care ajung şi la 120 de kilograme. Haremul godăcesc al masculului Hercule e compus din Xena, Hera şi Gabrielle. Cei patru împart cocina cu alţi doi râtani, rămaşi nebotezaţi întrucât destinul lor e oala, şi doi godăcei de trei luni rămaşi pe stoc.
Înainte de Crăciun, porcă reaţa era suprapopulată. "Am vândut 21 de purcei de două luni şi jumătate înţărcaţi. Aveau patru- cinci kile şi i-am dat cu trei milioane jumate-patru bucata. Pe câţiva mai măricei am luat şi şase-şapte! Au venit să-i ia din toată ţara: Vâlcea, Braşov, Constanţa, Tulcea, Galaţi sau Brăila. Avem comenzi pentru tura din mai, că în mai fată «fetele», de 19 purceluşe şi 7 vieri!", se umflă în pene tanti Doina.
Cumpărătorii sunt particulari care îi iau ori pentru carne, ori pentru reproducţie: "N-am contactat restaurante sau alte firme pentru că nu putem da factură. E o afacere de subzistenţă", explică femeia.
Scroafe eroine cu 17 purcei
"Deosebirea principală faţă de porcii noştri e că n-au colesterol decât 0,005%", vorbeşte ca din cărţi Claudiu. Băiatul n-a apucat să facă decât opt clase, dar, aşa paralizat cum e, e meşter mare pe internet. El a făcut, cu un program de recunoaştere vocală, site-ul www.porcivietnamezi.com care e pe poziţia întâi la căutări pe Google.
Aşa se explică şi deverul afacerii. "Un vietnamez de o sută de kile se dă cu 30-35 de milioane, spre deosebire de 10 unu’ de-al nostru. Aici s-au dat şi cu 7-8... Am dat aşa o purcică gestantă cu 30 de milioane şi a făcut după aia 14 purcei!", intră în socoteli Doina Biţă. Randamentul de purcei e dublu faţa de porcii româneşti. Dacă la prima fătare scroafa face 8-10 purcei, de la a doua în sus ies între 12, până la 17. Ale noastre fată maxim opt.
Gustul e identic cu cel al cărnii de porc normal. "Cel care ne-a vândut prima pereche ne-a zis că e deosebită, da’ nu-i aşa. E la fel. Dar după ce mănânci, indiferent ce produse, te mişti de parcă ai fi mâncat peşte. Şi şoriciul e alb deşi ei au păr negru. E la fel de fraged, doar că-i mai gros un pic. De Crăciun am făcut tot ce se poate face dintr-un porc", turuie gospodina zimniceană.
Prânzul godăcesc
"Hai fetele! Hai frumoasele! Hai afară", le alintă Gheorghe Biţă, capul familiei, care se recomandă cu umor "grăjdar-şef". Nea Gheorghe e profesor de sport, dar nu se dă în lături să le facă curat în cocină râmătorilor şi să le dea de mâncare. Scroafele au şi dat iama în mormanul de lucernă pe care Gheorghe Biţă l-a pus în troacă. Hercule însă nu se lasă îmbiat şi şade imperial şi imperturbabil, într-o rână, la el în coteţ.
Seamănă leit cu un mistreţ, iar colţii întorşi îl fac destul de fioros. "Iarna iese mai cu seamă seara, la «bătaie», adică la masa caldă", îi ia apărarea nea Gheorghe. Scroafele s-au aliniat ca la revista de front şi clefăie de zor.
Printre copitele lor îşi face loc şi unul dintre godăceii înţărcaţi, să prindă şi el câteva paie. "Sunt foarte posesivi cu puii. Dacă le iei unu’ te înconjoară imediat! Au un spirit de turmă foarte dezvoltat!", detaliază porcarul de ocazie. Într-un final, Hercule catadicseşte să-şi scoată râtul la plimbare, dar e mai degrabă interesat de codiţa îmbârligată a Xenei decât de nutreţ. Xena, o purcea cu râtul alb, nu dă nici două paie pe poftele concubinului. Tanti Doina o scarpină pe spinare: "Ea e şefa. Le bate pe toate!".
17 purcei poate avea la o singură fătare o scroafă din rasa "porc vietnamez cu burtă tâtoare". Un adult la o sută de kilograme costă, la negociere, între 30 şi 35 de milioane de lei vechi.
DIETĂ
Hrana "vietnamezilor" nu conţime grăsimi animale
Spre deosebire de godacii europeni, vietnamezilor nu trebuie să le dai zer sau grăsime animală, altfel fac mai multă slănină decât carne. Hrana e constituită din uruială de porumb, grâu şi orz, iarbă vara şi lucernă sau trifoi uscat iarna. "Cine-şi permite poate să le dea varză, cartofi, dovlecei, morcovi sau mere. Mănâncă puţin şi dietetic. Nu se recomandă concentrate", intră în detalii nutriţioniste Doina Biţă.
Sunt vaccinaţi la fel ca porcii obişnuiţi pentru că pot face aceleaşi boli. Greutatea medie e de 60-70 de kilograme, dar ajung şi la 120. Prima oară au fost importaţi de americani în 1985. Din 2000 au început să aibă căutare şi în Europa. La noi, primele micro-ferme au apărut prin 2008.