Polonia, a patra împărțire teritorială. Cum a justificat URSS necesitatea de a ocupa jumătate din Polonia? Al Doilea Război Mondial s-a declanșat oficial la 1 septembrie 1939. La fix o săptămână de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Anglia și Franța garantaseră frontierele poloneze. Totuși, atitudinea URSS va fi ceva peste care se va trece la finalul războiului.
Polonia - atac al Germaniei din perspectivă multiplă
Polonia s-a confruntat cu atacurile aviatice, ale infanteriei și blindatelor germane. A fost o clasică operațiune de Blitzkrieg, adică „război fulger”. Tezaurul Băncii Naționale a Poloniei, Armata, Guvernul și numeroși civili au găsit refugiu în România vecină. Tezaurul a fost evacuat între Ghica Vodă și Constanța și încărcat pe petrolierul Eocene, ajungând în Turcia și de acolo în mai multe părți ale lumii.
Germania și-a propus să ocupe statul polonez din rațiuni militare, economice și ideologice, cu trimiteri la istoria modernă. Din rațiuni miliare, avea nevoie de Gdansk sau Danzig. Din rațiuni ideologice, minele din Silezia erau tentante. Ideologic vorbind, erau mulți evrei în Polonia iar Hitler îi considera un pericol real pentru Germania.
Din rațiuni istorice, la finalul secolului XVIII, Prusia, Austria și Rusia au împărțit Polonia. Cum Prusia și Austria erau acum parte a celui de AL Treilea Reich, Germania avea partea leului. Evident, URSS, continuatoarea Rusiei țariste nu putea sta deoparte. Pactul secret din 23 august 1939 îi permitea acest lucru.
Polonia - atacul sovietic din 17 septembrie 1939
La 17 septembrie 1939, trupele sovietice intră în Polonia. Veaceslav V Molotov oferă o explicație halucinantă. Pur și simplu, spune că prin acțiunea germană, statul polonez încetase să mai existe. Practic, în partea de Est a Poloniei, era o populație ucraineană și de ruși albi, ruteni. Reacția sovietică a fost explicată de ministrul de externe sovietic ca o reacție firească de a proteja etnicii ucraineni și ruși albi, a căror patrie, Molotov o considera a fi URSS.
Evident, Rusia sovietică (URSS din 1922) nu fusese la Conferințele de Pace de la Paris din 1919-1920, deci fusese lăsată să și normalizeze singură relațiile cu vecinii, inclusiv cu România. Problema că trupele germano-sovietice nu s-au atins arată că exista de la început o linie de demarcație a intereselor lor în partea secretă a Pactului de neagresiune din 23 august 1939.
Peste mai puțin de un an, rândul României
România avea să cadă și ea victimă intereselor sovietice, la 26 iunie 1940, când ultimatumul lui Molotov i-a impus regelui Carol II cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, evident, cu acordul lui Hitler. Ținutul Herța a fost cumva un teritoriu considerat să fie sovietic din interese strategice pentru a proteja o porțiune de cale ferată care ar fi rămas prea aproape de frontiera cu România decisă în vara lui 1940.