Cunoscutul regizor Vlad Petri scoate la lumină o întâmplare senzaţională pe care a trăit-o fix cu acelaşi poliţist, Ovidiu Andrei, implicat în scandalul cu fostul deputat Cristi Boureanu. Povestea merită citită, pare amuzantă, deşi...cu siguranţă nu ne-am dori niciodată să fim în locul regizorului.
"Aseară găsesc în cutia poștală un plic din partea Poliției Rutiere prin care mi se comunică faptul că am fost implicat într-un accident în data de 7 august și să mă prezint în maxim 5 zile, în caz contrar voi primi o amendă între 3045 și 14500 ron și între 21 la 100 de puncte de penalizare. Mă uit la plic, data poștei e de ieri, mă frământ cu accesarea sertarelor trecutului, deschid agenda de pe birou, mă uit în telefon, la browsing history.
La data și ora presupusului accident mașina era parcată în fața blocului, iar eu eram pe facebook, și pe ceva canale de știri. Asta zice Chromul, cel puțin.
Ajung la secția de poliție unde mă întâmpină agentul Ovidiu Andrei, personaj devenit celebru după aplicarea uppercut-ului în figura lui Boureanu. Mă invită să iau loc și mă întreabă de ce am fugit de la locul accidentului! Ceeee? Care fugit? Care accident?
"Domnule Petri, dar de ce nu vă găsesc în sistem? V-am căutat și nu v-am găsit numărul de telefon. Firma pe care o aveți nu e înregistrată la registrul comerțului?" și alte întrebări de intimidare și fără sens. "Vă rog să îmi dați permisul". Mă uit la individ și nu îmi dau seama dacă e o farsă, poate a devenit gazda unui serial tv din care fac și eu parte în mod involuntar și neasumat, genul ăla de show la care afli duma la final și lumea râde de reacțiile tale speriate.
Îmi dă o declarație și îmi zice să o completez cu ce îmi aduc aminte. Îi spun că îmi amintesc că la data respectivă eram acasă în fața monitorului, utilizând probabil aplicația subversivă facebook, sau fiind implicat în altă activitate de rutină matinală. Pauză de 1 minut. "A, stați, că acum văd, scrie aici că ați fost lovit, nu că ați lovit." Da, e totuși o diferență de exprimare:) "Primesc multe hârtii de ăstea și nu am citit atent. Ok, în cazul ăsta nu vă iau carnetul". Whaat? Nu tu scuze că te-am purtat pe drumuri, că am presupus că ești vinovat, că am invocat amenzi, etc...
Mă uit la el și mă întreb ce o fi pățit, dacă e ironic, încearcă să îmi arate că e in charge și face ce vrea mușchii lui sau e pur și simplu idiot. Îmi dă de completat o declarație de două pagini, insistând pe desenul cu mașinile (care mașini? care accident?), pe detaliile (foarte importante) legate de starea drumului pe care a fost parcată mașina (drum drept sau curbă, umed sau uscat, o bandă sau două benzi?).
Simt că nu mai rezist, vreau să ies și să plec, am înțeles ideea, cineva mi-a zgâriat puțin aripa, a fost binevoitor și a anunțat accidentul, după o lună primesc o înștiințare, pot să îmi repar aripa pe asigurarea lui, deși nu intenționez asta (e foarte puțin atinsă), dar nu am timp de chestii inutile, de desene cu mașini, găsirea condițiilor de drum etc...
După alte câteva suspiciuni și tergiversări ("e cam prăfuită mașina, ați fost la pescuit?" - aveam niște scaune pliante în portbagaj, "aduceți talonul și asigurarea ca să le văd!") polițistul Ovidiu îmi pune în față un etilotest. Îl întreb dacă e o procedură pentru investigarea așa-zisului accident de acum o lună. "Ați venit până aici cu mașina, nu? Am tot dreptul să vă pun să faceți asta. Suflați până se stinge lumina verde." Deja mi se pare că e prea de tot, mă mir că nu m-a pus să îi pun pe birou extintorul, triunghiurile și trusa medicală...
Într-un final primesc o adeverință de reparație, pe care o iau și dau să plec pe modul Usain Bolt, gata, pa, m-ai disperat, lasă-măăă în treaba ma, m-am săturat... Când dau să ies pe ușă îmi face semn să mă opresc și mă privește atent: "Domnule Petri, am fost mai dur la început, pentru că urmăream altceva", a povestit pe pagina personală de socializare regizorul Vlad Petri.